Momentul adevărului: cum ne ajută, cu adevărat în viață, matematica studiată la școală

Un studiu recent realizat în Marea Britanie relevă faptul că milioane de adulți suferă de anxietate, sau chiar fobie de matematică.

Însă contrar părerii generale, matematica ne ajută în mai multe aspecte ale vieții, spune Theconversation.com. 

Iată care sunt acestea:

1. Măsurarea ingredientelor

Datorită tablei împărțirii, pe care am învățat-o în clasa a 2-a, putem să calculăm în câte porții vom imparti o rețetă culinară.

Spre exemplu, dacă în rețeta originală se folosesc 120 de grame de făină pentru 4 porții, dar tu vrei să faci doar 3 porții, vei împărți 120 la 4 și vei obține 30. Apoi vei înmulți 30 cu 3 și vei obține 90, cantitatea de făină pe care ai nevoie să o folosești pentru 3 porții. 

2. Înțelegerea modului în care funcționează lucrurile din jur

Media aritmetică, sau valoarea mijlocie a tuturor lucrurilor, este un factor cu ajutorul căruia adunăm date despre tot ceea ce este în jurul nostru. 

Ca un exemplu, aceeași sursă ne spune că în anul 2021, media câștigurilor angajaților full time din Marea Britanie a fost 38.000 lire. 

În viața noastră de zi cu zi, putem folosi media aritmetică în orice aspect al vieții noastre. De pildă, câte minute te speli, în medie pe dinți? 

Dacă dimineața te-ai spălat 4 minute, iar seara două minute, înseamnă că în medie te-ai spălat 3 minute pe dinți (în acea zi).

3. Calcularea notei de plată la restaurant

Ieșirea la restaurant este una dintre cele mai comune activități sociale/de timp liber ale oamenilor. O dată la ceva timp, apare mereu problematica calculării și împărțirii notei de plată (și eventual a bacșișului). Așa că matematica vine în ajutor!

4. Pregătirea unui traseu de drumeție 

Fie că vorbim de o plimbare lungă prin oraș, sau de o drumeție la munte, e important să planifici dinainte detalii precum ruta și timpul pe care îl veți petrece pe traseu.

În urmă cu aproape un secol, fizicianul James Naismith a conceput o formulă, numită „regula lui Naismith”, care spune următoarele:

• Acordă o oră pentru fiecare 5 km pe care îi vei parcurge pe jos;
• Dacă nu mergi drept, ci urci, mai adaugă 10 minute pentru fiecare 100 m;
• Dacă vei merge 15 km pe un drum drept și încă 600 de m pe un drum în urcare, traseul va dura 4 ore (3 ore 15 km, câte o oră/km) + 60 de minute (câte 10 minute la fiecare 100 de m).

5. Estimarea 

Putem să folosim exemplul de la nr. 4, în care tu și prietenii tăi vă aflați într-o drumeție și aveți de parcurs mai mulți km. După ce calculați drumul propriu-zis, trebuie să luați în calcul și alți factori, precum opririle în care veți mânca sau în care veți face o pauză de odihnă, drumul înapoi, sau eventuala deviere de la traseu (în caz că găsiți ceva interesant de vizita pe drum).

Așadar, veți face o estimare a timpului pe care îl veți petrece în drumeția respectivă.

Da, matematica e extrem de utilă și uneori nici nu ne dăm seama când o folosim. Să o privim cu mai puțină anxietate și cu mai multă apreciere!