Scriitoarea și mama Melissa Fenton se numără printre internauții care consideră că părinții trebuie sprijiniți și lăsați să-și plângă suferința. Aceasta a postat un mesaj emoționant pe contul său de Facebook, pentru aceia care fac un obicei din a judeca acțiunile altora. Postarea a devenit în scurt timp virală, înregistrând peste 400.000 de distribuiri și 40.000 de comentarii.
„Părinți, vă rog să vă opriți din a judeca și învinui alți părinți. În urmă cu 35 de ani, o mamă își făcea cumpărăturile într-un supermarket și și-a lăsat băiețelul de 6 ani cu un grup de băieți în timp ce aceasta s-a dus să se uite la lămpi. Băieții încercau un joc nou la un chioșc iar micuțul a dispărut. Numele copilului este Adam Walsh.
Acum 30 de ani, o fetiță de 18 luni se juca în curtea mătușei sale și a căzut într-o fântână. Autoritățile au lucrat 58 de ore pentru a o salva pe bebelușa Jessica. În ambele cazuri au avut loc accidente tragice și neprevăzute, care au lăsat în urmă moartea lui Adam și un copil care s-a luptat pentru viața ei în subteran. Dar aceștia au mai avut și altceva în comun, o comunitate întreagă de mame și tați care au susținut părinții îndurerați.
Toată lumea a sprijinit eforturile pentru a fi salvați fără să învinuiască. Nu a fost nicio întrebare și niciun comentariu de genul „Unde au fost părinții?". A fost doar o tară de părinți și bunici care au privit cu groază cum unii de-ai lor trec prin momente de neconceput. Adam a fost fiul nostru, al tuturor. Jessica a fost bebelușa noastră.
Acei părinți suntem noi.
Ajungem în anul 2016, anul părintelui perfect. Un băiat de 2 ani a cedat în fața sălbăticiei din natură. Un aligator agresiv l-a tras pe copil în apă chiar sub ochii tatălui său, care s-a luptat în zadar cu animalul pentru a-și elibera fiul. Teroare pură. Părinții au fost nevoiți să vadă cu le este luat copilul de lângă ei ca și cum erau într-un documentar african.
Un accident tragic și imprevizibil. Un accident.
Plâng pentru această mamă și acest tată, dar nu toată lumea face asta.
Acum trăim într-o vreme în care accidentele nu sunt permise să se întâmple. M-ați auzit. Accidente de orice formă, fel și tip nu trebuie să se mai producă. De ce? Din cauza judecării și învinuirii. Pentru că am devenit o națiune de învinuitori și judecători.
Țara a devenit o populație de mame și tați care stau în spatele tastaturii și simt nevoia să acuze. Simt nevoia să judece, să denigreze și să critice în orice mod posibil metodele de parenting ale altora. ...
M-am săturat să văd numai comentarii cu „Unde erau părinții?" sau „Asta se întâmplă când nu îți supraveghezi copilul".
Mi-a ajuns. Am o întrebare pentru acei acei părinți care imediat acuză și postează comentarii precum „Acesta nu este decât neglijență din partea părinților", „Trebuiau să știe mai bine. Cine supraveghea copilul?" și preferata mea, „Eu nu aș lăsa să se întâmple asta copilului meu".
Acum vine întrebarea: Ați fost vreodată la înmormântarea unui copil? Eu am fost.
Funeraliile unui copil este un eveniment pe care niciodată în viață nu vrei să îl experimentezi. Acum lăsați-mă să vă întreb altceva. În următoarea perioadă părinții se vor întoarce acasă, în Nebraska. Vor părăsi stațiunea, vor împacheta lucrurile micuțului și vor face cea mai grea călătorie din viața lor, pe care nu au crezut niciodată că o vor face.
Se vor întâlni cu un reprezentant de pompe funebre, vor alege un coșgiuc mic, un costum de înmormântare minuscul și înconjurați de familie își vor înmormânta fiul. Vor suferi în fiecare zi din viața lor de acum înainte. În aceste momente, când părinții își îngroapă copilul care a murit sub ochii lor, le puteți spune acele cuvinte pe care le-ați postat pe internet zilele trecute? Ați simțit din adâncul sufeltului să scrieți acele lucruri de aceea le-ați lăsat să le vadă milioane de oameni. Puteți să o îmbrățișați pe mamă, să-i strângeți mâna tatălui și să le spuneți "Cine supraveghea copilul? Ar fi trebuit să știți mai bine. Eu nu o sa permit să se întâmple asta cu copilul meu".
Lasați-mă să vă ajut.
Părinților care tocmai și-au pierdut copilul, le puteți spune că suferiți alături de ei, că vă pare rău pentru acest accident nefericit, că micuțul lor era și al vostru. Să sperați alături de ei ca Dumnezeu să readucă într-o zi liniștea și fericirea în familia lor. Asta trebuie să spuneți. Atâta tot.
Gata cu judecatul și cu învinuirile.
În aceste momente întunecate, putem oare să iubim alți părinți. Vă rog?", a scris Melissa.
Surse: goodhousekeeping.com, cosmopolitan.com.
