Studiu: Peste jumătate dintre copiii din România vor să plece din țară

Peste jumătate dintre copiii români de gimnaziu și liceu vor să plece în străinătate!

Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe, în vreme ce o treime dintre aceștia și-ar dori să îşi continue studiile în străinătate, arată datele unei anchete sociologice derulate de Organizația Salvați Copiii România, prezentată marți la Senat.

Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără:

• oportunitățile legate de educație (26,3%);
• nemulțumirea față de condițiile de viață din România (21,9%);
• reunirea cu rudele sau prietenii care au părăsit deja România este mai rar invocată (sub 5%), în condițiile în care, la nivelul eșantionului, puțin peste 7% dintre respondenți au indicat că au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate.

Situația copiilor din România: 1 din 2 copii este bătut, 6 dintr-o mie mor înainte de vârsta de 1 an

Sentimentul de neîncredere că lucrurile se pot îmbunătăți este relevant și atunci când copiii recunosc că, în fața unei situații de abuz, doar puțin peste o treime se află în situația de a ști cui să ceară ajutorul și de a avea și încredere în acea persoană sau instituție de referință. În ultimii 10 ani, procentul minorilor care susțin că știu cui să ceară ajutorul într-o situație de risc a rămas constant în cazul exploatării prin muncă sau pentru producerea unor materiale cu conținut sexual, dar a scăzut în cazul abuzului fizic și în cazul abuzului sexual, mai arată ancheta.

Toleranţa faţă de rromi şi cei cu dizabilităţi fizice a crescut, dar a scăzut toleranţa faţă de colegii cu probleme de sănătate mintală

Datele aceleiași cercetări mai arată că în ultimii 10 s-a observat o creștere îmbucurătoare a procentului elevilor care ar fi de acord să aibă un coleg de clasă rom (de la 48,7% la 61,8%) sau un coleg de bancă de aceeași etnie (de la 32,3% la 50,4).

De asemenea, s-a înregistrat o creștere considerabilă a procentului elevilor care ar fi de acord să aibă un coleg de clasă cu dizabilitate fizică (de la 39,8% la 60,2%) sau un coleg de bancă din aceeași categorie (de la 34,2% la 52%), precum și o scădere semnificativă a procentului celor care ar fi împotrivă (cu circa 8% în cazul colegului de clasă, respectiv 16% în cazul colegului de bancă).

Cel mai ridicat nivel de toleranță, însă, se manifestă față de copiii refugiați, urmați la mică diferență de copiii din sistemul de protecție.

În cazul unui copil cu probleme de sănătate mintală, în schimb, situația nu este la fel de îmbucurătoare. Pocentul elevilor care ar fi de acord să aibă un coleg de clasă cu probleme de sănătate mintală a scăzut, în ultimii 10 ani, de la 36,6% la 31,9%, în timp ce ponderea celor care ar fi împotrivă crește de la 12,6% la 15,1%. Situația este similară și pentru spațiul personal (coleg de bancă), cu o scădere de la 29,8% la 27,3% a ponderii celor care ar fi de acord și o creștere de la 21% la 28,3% a ponderii celor care ar fi împotrivă.

Datele anchetei derulate de Salvați Copiii România, care măsoară felul în care copiii își cunosc drepturile pe care le au și mecanismele de protecție ale acestora, au fost culese în perioada noiembrie – decembrie 2022, pe un eșantion reprezentativ la nivel naţional, format din copii din ciclul gimnazial și liceal.

Doi din cinci copii români, la limita sărăciei!

Copiii români sunt cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, dintre toate statele UE. În tara noastră, 1 din 4 copii trăiește la limita sărăciei, conform datelor Eurostat, citate de HotNews. 40% dintre gospodăriile din România au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre ele. Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale!

Între 2020 și 2021, riscul de sărăcie sau de excluziune socială a crescut pentru copiii din Uniunea Europeană cu 0,4 puncte procentuale, de la 24,0% la 24,4%, mai arată datele Eurostat. Rata cea mai ridicată este în România – 41,5%, urmată de Spania 33,4%, în vreme ce în Finlanda și Danemarca riscul de sărăcie sau de excluziune socială pentru copii a fost cel mai scăzut, în 2021.

De asemenea, doar 11% dintre elevii români cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificați drept „nefuncționali”, ceea ce se apropie de analfabetism, arata testele naționale organizate în 2022 cu scopul de a depista problemele timpurii de alfabetizare.

Țara cu cea mai mare rată de abandon școlar din Europa: România! De ce renunță copiii la școală

Discrepanțele dintre elevii din școlile din mediul rural și cei din mediul urban sunt, în continuare, semnificative. Mai mult de o treime au obținut note sub 5 la matematică (36,16% față de 13,95% dintre elevii din școlile din mediul urban), aproape un sfert au luat note sub 5 la limba română (23,89% față de 7,9% dintre elevii din școlile urbane), iar aproape 30% au obținut o medie sub 5 (29,5% față de 10,05% dintre elevii din școlile de la oraş).