Știți ce sunteți voi, dragi părinți? Cei care cresc nemurirea. Știți când devine mai ușor? Niciodată.

Aici vă puteți scrie gândurile, oboselile, frământările, dorințele și să ajungeți, astfel, cu ele, către toți ceilalți ca voi. Pentru că meseria de părinte devine mai ușoară numai atunci când poți spune ”- Hei, și eu am trecut prin asta!”. Nu numai că vei deveni autor publicat la Qbebe, dar vei avea și satisfacția grozavă de a atinge sufletele și mințile a milioane de părinți.

Trimite text

Nu înțeleg de ce soția mea se enervează pe mine cand le dau copiilor gustări

Nu înțeleg de ce soția mea se enervează pe mine cand le dau copiilor gustări

Marius Danila - Contributor

"Tati, mi-e foame!!!!!" Doar ce pășesc în casă încărcat de cumpărături că mai să calc pe un Robert, băiatul meu de 4 ani, care se tăvălește pe hol, țipând din rărunchi, sau din stomac, cred eu. Și mă gândesc - ”iar îl ține maică-sa cu foamea la gard”. Așa că mă grăbesc să ma dezinfectez pe mâini și să spăl niște legume. Care o fi treaba cu nevastă-mea de insistă cu programul ăsta de mese regulate? Eu mănânc când mi-e foame și așa ar trebuie să mănânce și copiii. 

Serios, acum, de ce trebuie să ținem copiii flamânzi doar pentru că au zis câțiva nutriționiști că trebuie să mănânce la ore fixe, 3 mese principale și două gustări? În fiecare zi îi pun întrebarea asta soției mele și în fiecare zi, deși îmi oferă nșpe explicații, care nu se mai termină, tot nu pot înțelege. 

Eu mănânc când mi-e foame. Tu mănânci când ți-e foame?

Pun pariu că da. Și copiii mei vor să mănânce când le este foame. Dar nevastă-mea nu îi lasă. Pentru că așa spun specialiștii. Natalia are 9 ani, aproape 10, este mai mare și înțelege. Și când era mică era mai înțelegătoare și nu era rea de foame. La ea programul fix de masă a funcționat, oarecum. Însă Robert e rău de foame, ca mine. Și are doar 4 ani. Iar dacă nu mănâncă atunci când îi este foame nu te mai înțelegi cu el. Însă maică-sa insistă să mănânce la orele fixe, din 3 în 3 ore. Și zilnic avem scandal, țipete, urlete, tăvăleli pe jos ... de foame ... Ce naiba, nu suntem într-o țară din lumeaa a treia, să îmi las copilul să urle de foame pe jos. Eu nu cred că un program strict de masă este soluția ideală pentru un băiețel de 4 ani veșnic flămând. Nu vă gândiți că mănâncă întruna și nici gras nu este, dimpotrivă. Și eu eram un mare mâncăcios când eram mic și am fost aproape scheletic până la 20 de ani. Băieții sunt mâncăcioși și cresc repede, consumă multă energie, au nevoie de mai multă hrană. Și nu de multe ori i-am surprins pe amândoi, și pe el și pe soră-sa, cum se preling prin bucătărie și fură câte o gustare. Iar alegerile lor nu sunt tocmai sănătoase. 

manute de copii care incearca sa ia de pe o tava pe furis briose

Așa că ... pe ascuns, le dau eu copiilor gustări. Prefer să fac eu asta pentru că eu nu le dau nebunii, dulciuri și junk food. Le dau câte un castravete, un fruct, măsline, nuci, biscuiți sărați, o felie de pâine. Dar atunci când le este foame și când îi văd că se strecoară pe ascuns spre bucătărie.

Acum vin și vă întreb pe voi, că eu nu știu cu cine să mai vorbesc: De ce se supără nevastă-mea atât de tare când află că le-am dat gustări? Mâncarea în epoca asta modernă acum este Bau-Bau? Atâta vreme cât mănâncă sănătos, de ce să nu le dăm să mănânce când vor ei? Destul vor suferi de foame cu diete când vor fi adulți. Le mai construim și noi probleme psihice legate de mâncare. Mie mi se pare că programul ăsta strict de masă le strică din bucuria copilăriei. Vă rog să îmi spuneți voi, dragi părinți, dacă exagerez eu sau nevastă-mea.

Articolul urmator
Soția mea vrea să pună numele copilului nostru după fostul ei soț care a decedat
Soția mea vrea să pună numele copilului nostru după fostul ei soț care a decedat

Cum ti s-a parut articolul? Voteaza!

3.9 (22)
Autorii nostri garanteaza autenticitatea textelor lor, in caz contrar, nu raspundem pentru faptele acestora.
© 2024 Qbebe