Vine frigul! Medicii ne învață cum să facem diferența între Covid și gripă

Cum să faci diferența între Covid și gripă

Mulți părinți au ajuns să se întrebe dacă un strănut reprezintă un simptom de alergie sau de coronavirus. Iar dacă au observat o durere de gât, deranjamente stomacale sau nas care curge încep de-a dreptul să intre în panică. Nu și-au pus însă problema gripei, dar ar trebui să o facă deoarece sezonul rece se apropie.

Specialiștii sunt de părere că poate avea loc o fuziune între cele două tipuri de virusuri, ce a condus la o supraaglomerare a spitalelor cu pacienți care au fie gripă, fie coronavirus, precum și cu pacienți care au ambele infecții. Situația este cu atât mai complicată cu cât este dificil de distins între cele două, deoarece au multe simptome comune: tuse, febră, frisoane. Iar părinților le va fi și mai dificil pentru gripa se aseamănă în multe privințe și cu răceala.

Diferența principală dintre cele două virusuri constă în faptul că pentru gripă există tratament. Apoi, două simptome principale ale coronavirusului constau în pierderea bruscă a gustului și a mirosului și dispnee (dificultate respiratorie). Un studiu recent a descoperit că aproximativ 85% dintre persoanele cu simptome ușoare spre moderate de COVID-19 au experimentat pierderea gustului și a mirosului. Deși gripa și chiar banala răceală pot cauza într-o oarecare măsură pierderea mirosului, în cazul coronavirusului simptomul acesta se manifestă mai profund și poate apărea fără un nas înfundat. Pacienții cu COVID-19 pot începe să experimenteze dispnee cu aproximativ o săptămână după debutul simptomelor; coronavirusul afectează respirația mai mult decât gripa și poate cauza o scădere dramatic a nivelului de oxigen din sânge. Din acest motiv poate fi de ajutor un pulsoximetru de uz casnic pentru a evalua saturația de oxigen; orice nivel sub 94 necesită intervenție medicală.

Din păcate, niciunul dintre simptome privit individual sau asociat altora nu este suficient pentru un diagnostic definitiv. Și virusul gripal și coronavirusul sunt afecțiuni respiratorii, care pot fi transmise de o persoană infectată înainte de a manifesta simptome. Singura modalitate certă pentru a afla dacă există o infecție cu gripă sau cu coronavirus este reprezentată de testare. Trebuie în contextul actual să presupui că ai coronavirus, deoarece reprezintă varianta mai letală și mai infecțioasă și să acționezi în consecință, respectiv să limitezi transmiterea sa.

De reținut că există modalități prin care te poți proteja de ambele virusuri. Vaccinul gripal este extrem de important de efectuat în acest an, iar igiena constant a mâinilor și purtarea corectă a măștii de pot proteja nu doar de coronavirus, ci și de alte virusuri existente. Evită cât mai mult posibil colectivitățile și nu îți asuma riscuri inutile.

Opinia specialiștilor

Dr. Mădălina Merișescu, medic specialist boli infecțioase, șef lucrări UMF Carol Davila și Dr.Beatrice Șerban medic specialist medicină generală oferă următoarele răspunsuri:

Care sunt diferențele din punctul de vedere al simptomelor între coronavirus și gripă?

Dr. Merișescu: Gripa și Sars-Cov-2, sunt virusuri transmise respirator, diferite ca structură, care determină simptomatologie similară, destul de greu de diferențiat din punct de vedere clinic, având puține caracteristici particulare. Sunt necesare teste specifice pentru a putea efectua un diagnostic diferențial corect între cele două afecțiuni. Dacă în ambele cazuri întâlnim unul sau mai multe dintre următoarele simptome: febră, tuse, dispnee, rinoree, dureri de cap, dureri în gât, dureri musculare, stare generală modificată, tulburări de tranzit intestinal, în cazul coronavirusului există o particularitate care însă nu este obligatorie și care poate fi greu de apreciat în cazul copiilor și vârstnicilor, și anume-lipsa gustului și mirosului-și reprezintă un semn ce trebuie încadrat împreună cu celelalte în definiția clinică de caz și evaluate de un medic, pentru a exclude alte patologii.

Dr.Șerban: Din păcate, simptomatologia este foarte asemănătoare. Tocmai de aceea trebuie făcute teste specifice de laborator la cea mai mică suspiciune și pacientul trebuie izolat până la aflarea rezultatului.

Consultul medical de specialitate față în față este obligatoriu pentru un diagnostic diferențial? (în contextul actual)

Dr.Merișescu: Dacă pacienții prezintă simptomatologie complexă, cu multiple semne și simptome, ei ar trebui consultați și evaluați de medic pentru a se stabili un diagnostic corect și pentru a exclude o patologie potențial severă.

Este un lucru cunoscut de exemplu faptul că aceste semne neurologice - lipsa mirosului și gustului-mai pot fi determinate și de alte afecțiuni cum ar fi traumatisme craniene, tumori, afecțiuni SNC, boli degenerative, expunerea la substanțe toxice etc., de aceea, consultul față în față este extrem de important. De cele mai multe ori este dificil de stabilit doar clinic diagnosticul etiologic, însă se evaluează starea pacientului și acesta este internat dacă este cazul. Personal optez pentru consultul clinic unde medicul poate evalua corect starea de sănătate a pacientului și poate lua decizii asupra conduitei terapeutice și asupra investigațiilor pe care el le urmează.

Dr.Șerban: În primă instanță este recomandat consultul prin telemedicină. Apoi, pacientul poate fi sfătuit să se testeze cu recomandarea unui tratament simptomatic până la aflarea rezultatului, ori, dacă simptomatologia nu poate avea drept cauză Covid-19, pacientul poate fi chemat la cabinet pentru consult. 

Ce fel de simptome pot apărea în cazul unui copil vaccinat antigripal?

Dr.Merișescu: De curând este disponibil pe piață și în România un vaccin antigripal intranazal, care se administrează copiilor cu vârsta de peste 2 ani până la 18 ani. Acesta fiind viu-atenuat poate determina ușoare simptome similare unei gripe, cum ar fi: ușoare dureri musculare, rinoree, stare generală modificată, febră, simptomatologia fiind însă mult diminuată față de boala ca atare.

Cel mai utilizate sunt însă vaccinurile inactivate care se pot administra și la categoriile de risc (vârstnici, copii de peste 6 luni, femei însărcinate), care au și foarte puține reacții adverse, majoritatea acestora fiind reprezentate de febră și durere locala, indurație la locul de administrare și mai rar cefalee, mialgii, diaree, astenie fizică. În general vaccinul antigripal nu are reacții adverse majore.

Dr.Șerban: Simptomele pot fi aceleași ca în cazul unui copil nevaccinat: rinoree, tuse, febră, pierderea gustului și/sau a mirosului, durere în gât, oboseală inexplicabilă, instalată brusc, dureri musculare.
Într-adevăr, cei vaccinați antigripal pot dezvolta simptome mai ușoare, organismul având mai multe resurse pentru a se proteja împotriva virusului. Însă este important să înțelegem că dacă ne vaccinăm antigripal nu suntem imuni la infectarea cu noul coronavirus. 

La ce semne trebuie să se îngrijoreze părinții?

Dr.Merișescu: Ca la orice afecțiune, și în cazul gripei sau infecției cu Sars-Cov2 sunt câteva semne ce nu pot fi ignorate, mai ales daca avem de-a face cu un sugar, cu un copil mic sau cu un copil care are o altă problemă de sănătate cunoscută-diabet, afecțiuni neurologice, boli metabolice, malignități, boli de sistem etc. Aș menționa în primul rând febra înaltă, neresponsivă la tratamente antipiretice, apoi semne de insuficiență respiratorie pe care părinții le descriu ca dificultatea la respirație, respirația șuierătoare, -mișcări paradoxale ale abdomenului, efort inspirator sau expirator, bătăi ale aripioarelor nazale, tiraj costal- starea generală modificată brusc, vărsăturile în jet sau convulsiile, starea generală modificată, letargia.

Dr.Șerban: În general este bine ca atunci când se schimbă ceva în legătură cu starea de sănătate a copilului, părintele să ia legătura cu medicul. Asta nu înseamnă că dacă i-a curs nasul trebuie să punem mâna pe telefon și să ne alarmăm, însă dacă starea generală se degradează, dacă apar febra, tusea, cefaleea, apariția oricărui tip de schimbare pigmentară sau iritații, atunci trebuie contactat medicul de familie sau medicul pediatru pentru a stabili împreună dacă este necesară testarea sau trebuie prescris un tratament.

Cand trebuie să meargă părintele cu copilul la medic? Dar la spital/urgență?

Dr.Merișescu: Părinții trebuie să ajungă cu copiii la medic când aceștia par să aibă mai mult decât o rinoree, mai mult decat un disconfort, când starea lui se menține modificată mai mult de 24-48 de ore. Atunci când simptomatologia copilului se agravează brusc, febra persistă mai mult de 3 zile, este mai mare de 38,5 grade C și apare mai des de 4 ore, când starea copilului este din ce mai gravă, când medicația simptomatică este insuficientă, copilul nu se poate alimenta, hidrata, trebuie consultat de un medic.

Inițial pentru afecțiunile comune poate fi consultat de medicul de familie, iar dacă situația o impune sau starea copilului se agravează de la o oră la alta, este nevoie de prezentarea la un spital pentru investigații suplimentare și intervenții de specialitate.

Există și situații care ar trebui să conducă părintele direct la spital, constituind o situație de urgență, câteva exemple fiind: hipertermia, insuficiența respiratorie, deshidratarea, convulsiile, vărsăturile în jet.

Dr.Șerban: Dacă starea copilului nu se ameliorează sau, din contră, se înrăutățește și sub tratamentul prescris de medic, atunci părintele trebuie să se ducă la camera de gardă. 

Sursa: www.scarymommy.com