Cum s-a schimbat viața unei familii obișnuite din România în ultimii 3 ani
Având drept surse informații statistice provenite de la Eurostat, INS, OMS, dar și informații provenite din alte surse (spre exemplu, informații ce țin de vârsta medie de angajare din țara noastră, de valoarea salariului mediu pe economie, de costul mediu al unui coș de cumpărături pentru o familie, de diferența de vârstă dintre soți, de vârsta medie de căsătorie, de vârsta medie la care în viața unui cuplu apare un copil, de speranța de viață, de consumul mediu de combustil, de consumul mediu de țigări sau alcool etc.), KPMG România a realizat studiul „Costul fiscal al unei familii cu un copil din România ținând cont de contextul actual” pentru a aduce în prim-plan cât plătește la stat o familie cu un copil de-a lungul vieții.
În afară de aceste informații, calculul taxelor și al impozitelor s-a efectuat în baza legislației existente la 31 decembrie 2021, iar pentru calculul taxelor bancare s-a recurs la calculatorul prezent pe site-urile unora dintre cele mai mari instituții financiare din țara noastră. Nu s-a luat în calcul influența inflației și a modificărilor legislative istorice, dar nici plafonările adoptate de stat pentru prețul gazelor și al energiei electrice.
„Povestea” începe cu doi tineri cu un nivel de trai mediu, ce locuiesc într-o localitate de mărime medie și care se angajează în jurul vârstei de 20 de ani. Primele lor salarii au valoarea salariului mediu brut pe economie. O tânără se va angaja odată cu terminarea facultății la o bancă, iar viitorul ei soț se va angaja inginer la o fabrică.
Pentru a se vedea care este consumul acestui cuplu s-a utilizat valoarea coșului mediu de cumpărături (ce acoperă nevoile de bază: hrană, îmbrăcăminte, cheltuieli legate de locuință- apă, gaze, curent electric etc.-, cheltuieli ce țin de sănătate, cheltuieli ce țin de transport). La cheltuielile lor s-au adăugat și costuri suplimentare, temporare sau ocazionale (cum ar fi rate bancare, impozite, taxe, chirie etc.), dar și sume suplimentare legate de consumul de combustibil, de tutun sau de alcool.
Când ajung la vârsta de 23 de ani, cei doi tineri se vor muta într-o garsonieră (în care vor locui 5 ani) și vor plăti lunar o chirie de 800 RON. Între timp, vor fi promovați la locurile de muncă, fiecare dintre ei având parte de creșteri salariale odată la 5 ani, urmând ca viitoarele 8 creșteri să fie de câte 5%.
Ajunși la vârsta de 27 de ani se vor căsători, iar după nuntă le va rămâne suma de 10.000 RON, primită în dar (vor economisi această sumă).
Își vor exprima intenția de a-și cumpăra un apartament, dar odată cu pandemia, întrucât lucrau de acasă, s-au gândit că le-ar prinde bine să aibă mai mult spațiu pentru ca fiecare să aibă propriul birou. Au stabilit să-și cumpere o casă într-un complex rezidențial și găsesc o ofertă care îi va atrage (casă și curte cu 80.000 euro). Vor opta pentru un credit ipotecar (pe care îl vor plăti în 30 de ani) prin programul „Prima Casă”. La 29 de ani vor deveni părinții unui băiețel.
După 2 ani vor resimți din plin presiunea creșterii cheltuielilor pe fondul liberalizării prețurilor la energie. Întrucât a intervenit și războiul din Ucraina, prețurile la energie au continuat să crească, urmând creșterile prețurilor la alimente și nu numai.
În urma acestor schimbări, suma totală a taxelor și impozitelor plătite de această familie a crescut cu 25% față de acum 3 ani.
Creșterile se leagă, pe de o parte, de creșterea contribuțiilor salariale și a impozitului pe venit în contextul creșterii salariului mediu brut și, pe de altă parte, se leagă de creșterea valorii TVA pe fondul scumpirii gazelor, a energiei, ce a dus la creșterea cheltuielilor din gospodărie. Nu în ultimul rând, creșterile au fost determinate și de creșterea accizelor.
În cazul familiei prezentate, capul familiei își va lua un job suplimentar, ceea ce va duce la furnizarea unui venit brut suplimentar anual de 30.000 RON. Pornind de la această mărire a veniturilor familiei, KPMG a calculat valoarea totală a taxelor pe care o familie din România, cu venituri medii și având un copil, o va plăti pe parcursul vieții:
- CAS- 2.245.867
- CASS- 898.347
- Impozit pe venit-583.925
- TVA-518.884
- Accize-117.549
- Taxe locale- 6348
- Altele (rovinietă)- 4849
Suma totală plătită de familie va fi de 4.375.769, sumă care este mai mare decât aceea care ar fi fost plătită acum trei ani: în jur de 3.000.000 RON.
Experții KPMG care au calculat cât plătește la stat o familie cu un copil pe parcursul vieții au precizat că pentru studiul actual s-a ținut cont și de următoarele aspecte:
- În prezent o familie plătește o factură lunară la energie electrică și gaze naturale mai redusă cu 800 RON decât ar plăti în lipsa plafonării prețurilor
- TVA-ul ce este aferent consumului de energie și gaze este, pentru o familie, pe parcursul vieții, de aprox. 60.000 RON
- Dacă o familie locuiește la casă în afara unei localități va avea cheltuieli mai mari întrucât va crește numărul de km parcurși cu mașina, ceea ce va duce și la creșterea cantității de combustibil- S-ar putea face economii dacă s-ar recurge la o mașină electrică (s-ar putea realiza economii de aprox. 3800 RON anual), în condițiile în care costul fiscal ar fi mai redus decât pt.o mașină obișnuită
După ce s-au efectuat calculele menționate, René Schöb (Partner, Head of Tax & Legal KPMG România) a ținut să vină cu următoarele explicații, așa cum reiese și din informațiile disponibile pe site-ul home.kpmg:
„Nivelul taxelor plătite de-a lungul vieții de o familie cu un copil din România ar putea fi semnificativ influențat în perioadele următoare de eliminarea plafoanelor de preț la energie electrică și gaze naturale. S-ar putea să fim martori într-un asemenea scenariu inclusiv la modificarea conduitelor din piața muncii. În contextul prețurilor actuale, o familie obișnuită cu venituri și studii medii are nevoie de o a treia sursă de venit pentru a putea susține un nivel de trai normal, inclusiv rata unui credit pentru o locuință și o mașină. Ne confruntăm astfel cu o nouă sociologie a familiilor cu venituri medii în România, dar și cu o nouă ecuație fiscală. În această situație, al doilea job pentru unul dintre membrii familiei nu ar proveni dintr-un apetit pentru profit, ci din necesitatea de a face față presiunilor financiare generate de prețurile crescute”.
Ce investiții ar putea realiza statul cu suma colectată de la o familie cu venituri medii, cu un copil, de-a lungul vieții
Obiectivul studiului KPMG România a fost să estimeze care ar putea fi investițiile pe care statul le-ar putea realiza prin raportarea la sumele colectate prin plata impozitelor și taxelor plătite anual, de-a lungul vieții, de o familie cu venituri medii, cu un copil.
Concluzia a fost, luându-se în calcul creșterea sumelor plătite la stat de o familie, că s-ar putea face orice investiție dintre următoarele:
- Modernizarea a 2 km de drum județean
- Modernizarea a 20 m de pod județean
- 13 echipamente pentru urgențe toxicologice și cardiovasculare
- 1 echipament de radiodiagnosticare tip computer tomograf
- 10 echipamente de control cu raze X
- 472 stâlpi de iluminat cu panouri solare
- 5 automăturătoare
- 6 autogunoiere compactoare
Surse: assets.kpmg, businessmagazin.ro, home.kpmg/ro, avocatnet.ro
Sursă poză principală: istockphoto.com
Surse foto: istockphoto.com
Urmareste-ne pe Google News
