Testamentul parintilor: cadrul legislativ din Romania

Testamentul: definitie, conditii, valoare

Testamentul este un act revocabil prin care testatorul (persoana care lasa testamentul) poate dispune, pentru momentul incetarii sale din viata, in totalitate sau doar in parte de averea sa. Testamentul poate prevede atat dispozitii cu privire la patrimoniul succesoral, cat si manifestari ale ultimei dorinte a defunctului.

Pentru a putea dispune prin testament, o persoana trebuie sa fie capabila (sa fi implinit 16 ani, sa nu fie pusa sub interdictie si sa aiba discernamant) si sa isi exprime liber consimtamantul la intocmirea acestui act. Minorul de 16 ani poate sa dispuna prin testament doar de jumatate din averea sa.  

In ce priveste capacitatea de a primi prin testament, in principiu poate primi o mostenire chiar si o persoana viitoare, cu conditia sa fie conceputa in momentul deschiderii mostenirii.

Testamentul poate fi de doua feluri: testament autentic (intocmit la notar) si testament olograf (testamentul scris, datat si semnat de catre testator).

In mod evident, testamentul olograf, fiind mai usor de intocmit prezinta si multiple riscuri, precum furtul si falsificarea acestuia, ori, in cazul in care este intocmit de o persoana fara cunostinte in materie juridica, acesta va putea fi usor contestat in instanta datorita problemelor de interpretare pe care le ridica. 

Pe de alta parte, testamentul autentic este mult mai sigur, deoarece prezinta anumite particularitati: este intocmit de catre un notar care va pastra un exemplar in arhiva sa, este un act autentic si este mai putin expus riscului anularii.
In ce priveste valoarea unui testament in Romania este bine de stiut ca un parinte nu poate inlatura in totalitate de la mostenire unul dintre copii si, de asemenea, testatorul poate sa dispuna liber doar de o parte a mostenirii sale, deoarece, rezerva succesorala, asa cum prevede legea mostenirii, ii apara pe mostenitorii rezervatari nu numai impotriva liberalitatilor excesive facute in favoarea unor terte persoane, dar si impotriva unor alti mostenitori legali.

Legea consacra principiul libertatii testamentare, in sensul ca orice persoana capabila este libera sa lase un testament. Insa, in dreptul nostru, libertatea testamentara nu este absoluta, legea prevazand imperativ anumite ingradiri. In cazul in care defunctul are mostenitori rezervatari (conform Legii 319/1944, mostenitorii rezervatari sunt doar descendentii, ascendentii privilegiati - parintii defunctului si sotul supravietuitor), masa sa succesorala se va divide in doua parti: rezerva succesorala ce se imparte intre mostenitorii rezervatari, chiar si impotriva vointei defunctului, si cota disponibila de care defunctul poate dispune dupa bunul plac.

Ce trebuie sa contina un testament?

Asa cum am precizat deja, pentru a fi valabil, un testament trebuie sa indeplineasca anumite conditii care tin de capacitatea testatorului, trebuie sa faca referire la un obiect determinat sau determinabil, sa aiba o cauza morala si licita si, de asemenea, trebuie intocmit in forma scrisa.

In general, obiectul principal al testamentului il constituie legatele, adica bunurile ce fac parte din acel patrimoniu, insa poate contine si manifestari de vointa ale defunctului, precum:
- Exheredari (inlaturari de la mostenire, in limitele prevazute de Codul civil)
- Sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali, fie de natura patrimoniala, fie de alta natura
- Numirea de executor testamentar
- Revocarea unui testament anterior, ori a unei dispozitii testamentare anterioare
- Partajul de ascendent (impartirea bunurilor succesorale intre descendenti)
- Recunoasterea de catre mama a copilului trecut in Registrul de Stare Civila ca nascut din parinti necunoscuti, sau de catre tata a copilului din afara casatoriei
- Alte dispozitii, precum cele privitoare la funeralii, recunoasterea unei datorii, numirea unui tutore pentru copii etc.

Ce se intampla cu datoriile parintilor?

Un alt aspect pe care as vrea sa il discutam pe scurt este cel legat de datoriile parintilor. Trebuie stiut ca in cazul in care o persoana contracteaza un imprumut la banca, odata cu decesul acestuia inceteaza si datoria sa. De cele mai multe ori aceasta este acoperita de asigurare. Bineinteles, in cazul in care exista un codebitor, banca se va indrepta impotriva lui pentru plata intregii datorii. In caz contrar, datoria se prescrie. In aceasta situatie, copiii si sotul/sotia persoanei decedate sunt protejati.

Ce se intampla insa cand, anterior mortii sale, persoana si-a ipotecat casa, masina ori alte bunuri? In aceasta situatie, banca, in cazul neplatii datoriei respective, poate deveni proprietar al acelor bunuri.

Mentiuni

Dincolo de avantajele si dezavantajele unui testament, trebuie avut in vedere:

1. Proprietatea asupra bunurilor lasate prin testament se dobandeste doar la moartea testatorului

2. Indiferent de forma in care este intocmit, testamentul poate fi destul de des atacat sub aspectul lipsei de discernamant a testatorului sau a existentei unui viciu de consimtamant.

3. Parintii nu pot sa inlature total de la mostenire un alt fiu, decat pentru justa cauza (de exemplu pot dovedi in instanta ca acel copil nu i-a ingrijit cu rea-vointa). In cazul in care unul dintre frati doreste sa renunte la cota parte ce ii revine din mostenire in favoarea celuilalt frate o poate face printr-un act notarial. 

Tu ai de gand sa iti faci un testament?