Când vine vorba de lumea care îl înconjoară, copilul tău are sute de întrebări, iar tu trebuie să fii mereu pregătită cu răspunsuri. Imaginația lui poate transforma norii și fulgerele în elemente înfricoșătoare, dacă nu îi explici la timp cum apar și care este rolul lor, dar ai noroc că poți folosi două personaje adorabile, pentru a-i face cunoștință cu aceste fenomene naturale.
Norilă și Fulgeraș, mascotele din gașca Căpitanului Pământ, pot fi profesorii haioși ai copilului tău. Alături de alți plușați simpatici, aceștia fac parte din noua campanie de educare pentru copii și adulți desfășurată de Petrom, "Împrietenește-te cu natura la drum". Jucăriile te așteaptă pe rafturile din stațiile Petrom (în perioada septembrie-noiembrie) și devin ale tale pentru suma de 19,99 lei, dacă strângi 15 puncte bonus. Nu este deloc greu să ajungi la acest număr, pentru că primești puncte de câte ori alimentezi sau cumperi produse de la branduri partenere. Cursa pentru aceste personaje îl poate învăța pe copilul tău răbdarea și organizarea, pentru că fiecare punct trebuie adăugat într-un talon, astfel că îți poți urmări constant evoluția.
Ce vor Norilă și Fulgeraș să știi
Norilă și Fulgeraș acționează împreună în natură. Norii sunt alcătuiți din picături foarte mici de apă, care plutesc pe cer la diferite înălțimi. Aceste picături sunt, de fapt, vapori care se ridică de pe suprafața apelor, pe măsură ce sunt încălzite de soare. Când aceste particule ajung în păturile superioare ale atmosferei, se răcesc și se transformă în lichid sau în cristale de gheață.
Fulgerul apare în urma întâlnirii dintre doi nori încărcați cu sarcini electrice diferite, iar descărcarea între nor și pământ produce arcul luminos. De asemenea, nu există furtună doar cu fulgere sau doar cu tunete, acestea din urmă fiind de fapt tubul de rezonanță (sunetul) pe care fulgerul îl emite în timp ce călătorește.
Există mai multe tipuri de nori: Cirrus (fibros, asemenea părului), Cumulus (grămadă), Stratus (strat/nivel orizontal), Nimbus (care aduc ploaia). De asemenea, mai există și o clasificare în funcție de poziția în care aceștia apar: superiori, (Cirrus, Cirrocumulus, Cirrostratus), de altitudine medie (Altrostratus, Altocumulus), de altitudine joasă (Stratocumulus, Stratus, Nimbostratus, Cumulus, Cumulonimbus).
Lățimea unui fulger este de 2-3 cm, în timp ce lungimea lui poate ajunge la 2-3 km. Trebuie reținut și faptul că fulgerul este cald, chiar fierbinte, atingând temperatura de 30.000 de grade Celsius (de 5 ori mai fierbinte decât Soarele).
Norii de tip Cirrus, din stratul atmosferic superior, sunt formați din particule de gheață. În timp ce frații lor cu aspect pufos au la bază picături de apă, iată că norii Cirrus nu sunt altceva decât mici formațiuni de cristale de gheață.
Fulgerele apar de aproximativ 3.000.000 de ori pe zi, în toată lumea, mai exact de 40 de ori/secundă. Acestea nu ajung de fiecare dată să lovească pământul și se desfășoară doar la nivelul norilor.
Lake Maracaibo, Venezuela, este locul cu cel mai des întâlnite fulgere din lume. În medie, au loc între 140-160 de furtuni pe an, cu aproximativ 28 de fulgere pe minut, timp de 10 ore. Așadar, ajungem la fabulosul număr de 40.000 de fulgere în timpul unei nopți.
Norii joacă un rol foarte important în reglarea temperaturii Pământului și perioada lor de formare durează de la câteva minute, până la o oră.
Fulgerele sunt prietenoase cu plantele. Căldura degajată în timpul formării lor interacționează cu oxigenul și nitrogenul din atmosferă, formându-se astfel nitrați. Diluați prin ploaie, nitrații ajung pe pământ și acționează ca fertilizatori naturali pentru plante. Aceasta este explicația faptului că după ploaie, iarba este mai verde și cu aspect mai proaspăt.
Toate planetele cu activitate atmosferică au nori, chiar și Luna.
Ceața este la rândul său un tip de nor, ce se formează cel mai aproape de pământ. Așa că putem spune la propriu, când pășim prin ceață, că suntem cu capul în nori.
Norii au culori diferite din cauza picăturilor de apă care îi formează, reflectând astfel lumina în mod diferit și producând nuanța norului. Dacă picăturile sunt mici, norii vor fi albi, dacă picăturile sunt mari, atunci norii vor fi mai închiși la culoare și vor fi nori de furtună. Ploaia va începe când greutatea picăturilor de apă din nori devine prea mare, și acestea sunt atrase spre pământ de forța gravitațională. Astfel, culoarea norilor ne poate spune cât de repede urmează să înceapă ploaia.
Putem să precizăm vremea, urmărind evoluția norilor. Astfel:
- Va fi vreme ploioasă în cel mult 3 zile, dacă a fost cerul senin multă vreme, iar într-o parte a orizontului se formează nori albi și subțiri ca niște fibre, cu ramificații ca niște gheruțe;
- Va începe ploaia în câteva minute sau ore dacă cerul este înnorat și sub pânza de nori cenușii încep să apară nori mici și mai închiși la culoare, care se deplasează în direcția contrară cu viteză mare;
- Pe timp de vară, norii alungiți, cu benzi cu ridicături pe ele, vizibili dimineața, anunță o după-amiază cu furtuni, iar în restul anotimpurilor norii rotunjiți și grupați anunță vijeliile;
- Spre seară, dacă observăm nori mici și colorați în nuanțe roz sau verzi, trebuie să ne așteptăm la ploi în următoarea zi.
Surse: sciencekids.co.nz, kidsdiscover.com, daytondailynews.com, nationalgeographic.com.
Urmareste-ne pe Google News
