Toți părinții fac asta, și astfel ajung să crească copii materialiști

Multe familii au dulapuri pline de haine și cutii care dau pe-afară de atâtea jucării. Cu toate acestea, copiii cer încă obiecte pe care le văd în reclame și nu vor să plece de la magazine până nu primesc ceva. Iar, când vine vorba de cadourile pe care le doresc de ziua lor sau de Crăciun, se simt îndreptățiți să ceară cele mai scumpe jucării sau gadgeturi de ultimă oră. Cât despre părinți, ei au ajuns să-și arate dragostea sau să modeleze comportamentul copiilor exclusiv prin lucruri materiale.

Dacă ar putea vedea, însă, în viitor, majoritatea și-ar modela propriile comportamente, pentru că ar constata că și-au transformat odraslele în adulți materialiști, dependenți și egocentrici. Studii pe termen lung demonstrează că această problemă ia din ce în ce mai multă amploare. Persoanele care au primi multe recompense materiale în copilărie vor continua să găsească satisfacție numai în bunurile materiale, ceea ce va corela cu sentimente de nesiguranță, instabilitate, nemulțumire și cu o pronunțată atitudine consumeristă. Copilul va învăța că propria sa valoare se măsoară în bunurile pe care le posedă și nu va găsi niciodată resurse în sine însuși. Această concepție este dovada unei imaturități psihice , moștenită chiar de la părinți. Așa că, înainte de a-și crește copiii, părinții trebuie să-și permită ei înșiși să crească, să renunțe la o concepție infantilă și dependentă și să se maturizeze din punct de vedere psihologic și spiritual. Câteva practici sunt frecvent întâlnite la majoritatea părinților și trebuie eliminate, pentru a nu dăuna dezvoltării armonioase a copiilor.

1. Răsplătirea copiilor cu diferite obiecte pentru realizările lor

„Dacă iei notă mare în teză, îți iau un nou model de smartphone." sau „Ce bicicletă îți dorești, pentru că ai fost cel mai bun la concursul sportiv?" Va sună cunoscut astfel de promisiuni și întrebări? A răsplăti copilul cu tot felul de bunuri materiale pentru ceea ce reușește să facă îi neagă, în primul rând, dreptul de a se simți împlinit chiar prin realizarea sa. Competența și reușita sunt în sine o răsplată, iar una dintre erorile părinților este să asocieze daruri și obiecte materiale cu aceste succese. În felul acesta, dezvoltă în mintea copilului un model disfuncțional, în care succesul va avea întotdeauna și o componentă materială. Or, este o idee falsă și dăunătoare. Competența copilului tău este adevărata răsplată și trebuie să-l lași să se bucure de ea, în loc să-i creezi o stare de confuzie și să faci să se estompeze trăirea reușitei prin cadouri costisitoare.

2. Demonstrarea afecțiunii prin cadouri și recompense materiale

Nu, afecțiunea ta nu este o haină de firmă sau un laptop de ultimă generație. Îți iubești copilul din toată inima, totuși el te acuză, uneori în glumă, alteori foarte serios că nu ții suficient la el, de vreme ce alți colegi au tot ce vor, iar el trebuie să meargă la școală cu același telefon de care îi este rușine. Te întrebi cum s-a ajuns aici și te simți nedreptățit, dezamăgit și furios, gândindu-te la toate eforturile pe care le faci ca să fie bine. Dar nu este decât urmarea a numeroase situații în care ai facut ceea ce fac cam toți părinții în ziua de azi: ai asociat în mintea copilului afecțiunea cu recompense și bunuri materiale.

3. Pedepsele "materialiste", în care copilului i se iau diferite posesiuni

Atunci când îi iei copilului ceea ce i-ai cumpărat, fie că este vorba de telefon, hoverboard sau orice alt obiect la care ține, pentru a-l sancționa, efectul pe termen lung este neașteptat. Îi trimiți mesajul că a fi separat de bunurile reprezintă o pedeapsă, ceea ce îi imprimă ideea că are nevoie de lucruri materiale pentru a se simți bine. Pe viitor, copiii vor simți ca pe un mare pericol posibilitatea de a fi privați de bunurile lor, ceea ce îi va face nesiguri și convinși că împlinirea lor depinde de lucrurile pe care le posedă.

4. Efortul de a da copilului tot ceea ce își dorește

În repetate rânduri, cumpărăm copilului din abundență diferite lucruri, până când îi consolidăm un model comportamental de așteptări permanente și cereri fără sfârșit. Apoi, cădem în propria capcană, încercând să împlinim fiecare dorință a celor mici. Răsfățul și excesul sunt pilonii de bază ai materialismului. Nu vă surpinde că aveți casa plină de jucării, totuși nu rezistați rugăminților și solicitărilor copilului, de a-i mai lua câte ceva, atunci când mergeți la magazin? Este o obișnuință pe care numai părintele o poate rupe, dar, adesea, nu are puterea să o facă, pentru că își iubește copilul și vrea ca acesta să fie fericit. În realitate, părinții supralicitează o satisfacție de moment, care nu îi este în nici un fel utilă copilului, dar neglijează efectele pe termen lung pe care le are atitudinea lor. Nu, copilul nu este fericit cu încă o jucărioară în plus, dar fiecare gest de răsfăț întărește mai mult tendințele lui materialiste.

5. Insuficienta dezvoltare a unei laturi spirituale în comportamentul copilului

Din ce în ce mai puțini părinți pun accent pe dezvoltarea spirituală și morală a copilului. Educația sa se bazează pe competiție și formarea de aptitudini, în vreme ce dimensiuni precum empatia, caritatea, comportamentul etic rămân pe locul doi sau nu sunt luate deloc în considerare. Accentul pus pe valori materiale și competiționale poate transforma copilul într-un om de succes, dar nu într-o persoană bună. Altruismul , recunoștința și geneozitatea sunt atitudini ce trebuie cultivate de la vârste fragede, dacă nu vrem să creștem un copil materialist.

Ce pot face părinții

Să- l învețe pe copil recunoștința pentru ceea ce are și să-i dezvolte un simț al măsurii. Putem ajuta un copil să fie mai puțin materialist dacă îl facem să înțeleagă că este privilegiat, dacă îi deschidem ochii asupra modului în care trăiesc alți copii ca și el. Niciodată nu este prea devreme să-l înveți pe copil să fie generos și să se gândească la ceilalți. Îl poți ruga să te însoțească într-o acțiune caritabilă, să pună el însuși deoparte lucruri pe care vrea să le dea altor copii sau persoanelor sărace. De exemplu, după Crăciun, unele familii îi cer copilului să aleagă dintre cadourile primite unul pe care să-l dea unui copil mai puțin favorizat.
De fapt, adevărata întrebare care se pune nu este: „Cum să nu crești un copil materialist?" ci „Cum să nu crești un părinte materialist?" Adesea, părinții fac excese față de propriii copii nu numai ca să le împlinească dorințele, ci ca să-și satisfacă nevoi vechi, ce nu le-au fost îndeplinite la timpul potrivit. Gândind: „Copilul meu nu trebuie să treacă prin lipsurile prin care am trecut eu.", mulți părinți sunt, de fapt, blocați în trecut și transferă copiilor vechile lor frustrări. Eroarea stă în faptul că multe lucruri s-au schimbat radical, iar majoritatea copiilor din familii normale nu se pot plânge de nici o lipsă reală, în schimb sunt adesea victimele excesului și efectelor acestuia din viitor.
Să le dezvolte responsabilitatea față de ceea ce au. Dacă pierd sau strică un lucru, copiii primesc rapid altul în loc. De aceea nu valorizează ce au, pentru că știu că mai devreme sau mai târziu, mama ori tata le vor înlocui orice pierdere. Or, copilul trebuie să învețe responsabilitatea pentru ceea ce are, să înțeleagă cu adevărat eforturile pe care adulții le fac pentru ca lui să-i fie bine. În plus, trebuie să știe că resursele nu sunt infinite, că grija noastră față de ele le face să dureze. În felul acesta, fiecare copil își face și o idee asupra responsabilității sale față de mediu și față de cei din preajma sa. A deveni responsabil este o treaptă în plus în modul nostru de a percepe lumea, de a depăși viziunea superficială a materialismului și consumerismului.
Să schimbe natura recompenselor și a sancțiunilor. Motivarea copilului prin sistemul de recompense și sancțiuni este practica curentă a părinților, dar poate fi schimbată natura acestora. Astfel, timpul petrecut împreună cu părinții, un eveniment în familie sau ieșirile în natură pot fi folosite ca o formă de răsplată, în locul obiectelor materiale. Dacă părintele oferă diferite lucruri copilului, nu trebuie s-o facă în calitate de recompensă, ci pentru a răspunde unor nevoi ale acestuia sau să învețe copilul să investească efort pentru câștigarea a ceea ce-și dorește. În privința sancțiunilor, în loc să-i interzici copilului accesul la diferite obiecte pe care și le dorește (de exemplu, să-i iei telefonul, laptopul sau orice alt obiect preferat), îi poți diminua privilegiile de natură non-materială (de exemplu, timpul petrecut la joacă sau participarea la altă activitate preferată, posibilitatea de a mai merge într-o excursie, etc). Ideal ar fi, însă, să faci trecerea de la sistemul tradițional de recompensă-pedeapsă, către un model colaborativ, în care copilul devine responsabil de consecințele acțiunilor sale și își asumă această responsabilitate, el însuși fiind cel care găsește soluții atât pentru a-și câștiga privilegii, cât și pentru a repara daunele provocate de comportamentele inadecvate.

Să insufle copiilor valori non-materiale. Un mod important de a reduce materialismul copilului- și al adultului- este de a construi un sistem de valori spirituale și etice după care acesta să se ghideze. Valorile intrinseci, care permit creșterea copilului ca persoană sunt cele ce trebuie încurajate, în detrimentul valorilor extrinseci, de natură materială. Astfel de valori stau la baza stimei de sine și împlinirii personale, fie că este vorba de a investi în relațiile cu ceilalți fie în promovarea unui bine comun. Dezvoltarea personală, explorarea intereselor, legătura cu familia și prietenii, ajutorul dat celor în nevoie, astfel de scopuri și valori modelează personalitatea și caracterul copilului, făcându-l să devină mai conștient și mai puțin dependent de bunurile materiale.

Să dezvolte gândirea critică a copilului. Într-o lume în care suntem permanent expuși la reclame și avalanșe de oferte materiale, este important să ajuți copilul să-și dezvolte latura critică a gândirii. Primim mii de mesaje în fiecare zi, care ne îndemnă la consum, dar putem schimba modul în care ne raportăm la acestea, tratându-le cu ironie și detașare. Ideea centrală a tuturor acestor mesaje este: „Cumpără acest lucru și vei fi fericit." Pe măsură ce crește, copilul trebuie să înțeleagă ca aceasta este o formă de manipulare, învățând să identifice trucurile și să folosească umorul și o abordare cognitivă diferită, pentru a diminua efectele subversive ale oricărei reclame. Astfel, în loc să gândească: „Este un lucru pe care mi-l doresc.", copilul va decide: „Reclamele mă manipulează, încearcă să-mi vândă ceva.", ceea ce îl va face să se simtă mai puternic și mai independent.

Surse: https://watermark.silverchair.com ; https://melmagazine.com; https://www.verywellfamily.com; https://qz.com