Simptome pentru hiperemeza gravidică
Hiperemeza gravidică este caracterizată de simptome gastrointestinale, respectiv greață severă/aversiuni alimentare, vărsături, scădere în greutate (în procent de 5% sau mai mult din greutatea anterioară sarcinii) și dezechilibru electrolitic. Alte simptome includ salivație excesivă, oboseală, stare de slăbiciune și amețeală/stare leșin, icter. Uneori mai pot apărea: tulburări ale somnului, hiperolfacție (amplificarea simțului olfactiv), disgeuzie (reducerea simțului gustativ), frecvență redusă a urinării, deshidratare/pierderea elasticității pielii, dureri de cap, tensiune arterială scăzută, ritm cardiac crescut, depresie, anxietate, irascibilitate, schimbări de dispoziție, nivel redus de concentrare.
Simptomele hiperemezei gravidice apar de obicei în intervalul 4-6 săptămâni de sarcină, exacerbându-se în intervalul 9-13 săptămâni. Majoritatea femeilor observă o ameliorare între 14-20 săptămâni gestaționale, deși până la 20% dintre viitoarele mame pot necesita îngrijiri medicale pentru tot restul sarcinii.
Cauze pentru hiperemeza gravidică
Cauza exactă nu a fost încă identificată, însă sunt luați în considerare o serie de factori, inclusiv modificările hormonale caracteristice sarcinii. Unele femei prezintă un risc mai crescut să dezvolte hiperemeza gravidică comparativ cu altele, după cum urmează: cele care se află la prima sarcină, cele însărcinate cu o fată, cele cu sarcină multiplă, dacă au un istoric familial în acest sens (sora sau mama au avut hiperemeză gravidică în sarcină), au suferit de această afecțiune în trecut, au un istoric de greață când folosesc contraceptive hormonale bazate pe estrogen, sunt predispuse la rău de mișcare sau migrene, au fost supraponderale la începutul sarcinii, au vârstă tânără.
Din punct de vedere statistic, majoritatea gravidelor experimentează într-o oarecare măsură grețuri matinale, mai exact 70-80%. Studiile recente indică un număr de cel puțin 60 000 de cazuri de hiperemeză gravidică la nivelul SUA, însă acest număr a fost declarat de femeile care au beneficiat de îngrijire în cadrul unei unități medicale, realitatea putând să fie mult mai gravă deoarece multe gravide nu o declară și se tratează acasă.
Mod de diagnostic
Examinarea fizică în cazul femeilor cu hiperemeză gravidică este de obicei fără semnificație clinică, cu excepția situațiilor în care pacienta se confuntă cu simptome specifice altor boli (sângerare, durere abdominală etc.). Medicul va urmări următoarele aspecte: semnele vitale (tensiunea arterială și pulsul), statusul corpului (turgorul pielii, condiția în care se prezintă membranele mucoase, venele de la gât, statusul mental), aspectul general (nutriție, greutate), evaluare a tiroidei, evaluare abdominală, evaluare cardiacă și evaluare neurologică. Testele de laborator includ de obicei: sumar de urină și urocultură, niveluri serice ale electroliților și cetonelor, enzime hepatice și nivelul bilirubinei, nivel de amilază/lipază, hormon de stimulare a tiroidei, nivel de calciu, nivel de hematocrit, panel hepatic. Pot fi necesare ecografii (pentru saricnă multiplă, boala trofoblastică, evaluare a pancreasului și bilei) sau tomografii/RMN (dacă este suspectată apendicita).
Tratament pentru hipermeza gravidică
Pot fi de ajutor în cazurile ușoare următoarele abordări: odihnă la pat (deși este reconfortantă, poate cauza pierderea musculaturii și a greutății ca urmare a petrecerii unui timp îndelungat în pat), suplimente cu vitamine (pentru a preveni instalarea unor carențe în organism), acupresiune (se stimulează punctul de presiune pentru a reduce senzația de greață - la mijlocul încheieturii interioare, la distanță de 3 degete de pliu și între cele două tendoane - trebuie apăsat ferm pe fiecare încheietură timp de 3 minute; există și benzi speciale de acupresiune), folosirea unor plante (ghimbir sau mentă), apelarea la remedii homeopate sau chiar hipnoză. Reține însă că niciunul dintre aceste tratamente nu trebuie autoadministrate. Trebuie să cântărești pe perioada sarcinii riscurile și beneficiile deoarece unele medicamente pot dispune de efecte adverse asupra sănătății tale sau a bebelușului.
În unele cazuri afecțiunea este atât de gravă încât necesită spitalizare (este vorba despre un procent cuprins între 0,3-2% din sarcini). Tratamentul în spital poate include una dintre următoarele: administrare de lichide intravenos (pentru a restabili hidratarea, electroliții, vitaminele și nutrimentele), hrănire artificială cu sondă nazogastrică (restabilește nutrimentele pierdute prin intermediul unui tub care trece prin nas și ajunge în stomac), gastrostomie endoscopică percutanată (restabilește nutrimentele printr-un tub care trece prin abdomen și în stomac, presupunând o intervenție chirurgicală) și, nu în ultimul rând, medicație (metoclopramid, antihistaminice și medicamente antireflux sau în cazuri grave medicație cu steroizi). În situațiile refractare cu potențial fatal pentru mamă, poate fi luată în considerare întreruperea sarcinii.
-Supliment nutritiv ce se poate folosi încă din perioada de preconcepție, în timpul sarcinii sau după naștere
-Complex de 19 vitamine, minerale și acid folic esențiale pentru sănătatea mamei și a fătului
Compoziție complexă!
100 % ce ai nevoie!
În timpul administrării Pregnacare nu este necesară administrarea altor suplimente de vitamine!
Deficitul unor minerale și vitamine în timpul sarcinii sau în perioada de preconcepție poate avea efecte negative ireversibile în creșterea și dezvoltarea fătului!
Suplimentele nutritive de vitamine și minerale reduc riscul apariției defectelor de tub neural și al malformațiilor fetale non genetice - A E Czeizel, BMJ 1993.
Dovedit prin studii clinice:
Preganacare - grup A versus alte suplimente nutritive cu o concentratie mai mare de fier - grup B.
Citește și: Sarcina toxica - cauze, simptome si tratament
Surse:
http://americanpregnancy.org; http://emedicine.medscape.com; www.babycentre.co.uk
Urmareste-ne pe Google News
