Caz fără precedent în România. O femeie din Iași a câștigat dreptul de a avea un copil prin fertilizare în vitro cu soțul ei decedat

Caz fără precedent în România. O femeie din Iași a câștigat dreptul de a avea un copil prin fertilizare în vitro cu soțul ei decedat
Alina Nedelcu - Redactor Senior

Dorința de a deveni părinte poate fi atât de puternică, încât are toate șansele să treacă peste orice obstacole. De această dată, dorința de a deveni mamă a unei femei din țara noastră a reușit să învingă chiar și în instanță. Astfel, este vorba despre o femeie din Iași care și-a câștigat dreptul de a avea un copil prin fertilizare in vitro cu cel ce i-a fost soț, deși acesta a trecut în neființă în anul 2023. 

Sari la

Soțul femeii a murit cu șase zile înainte de procedura programată

După mai mulți ani de încercări pentru a deveni mamă, o procedură de fertilizare in vitro și o tragedie produsă cu câteva zile înainte de transferul embrionului, o femeie din Iași a ajuns să își apere în instanță dreptul de a continua tratamentul de fertilizare in vitro. Astfel, Tribunalul Iași a respins apelul formulat împotriva soluției primei instanțe, iar procedura de fertilizare poate continua.

Potrivit informațiilor furnizate de „Ziarul de Iași”, Emilia C. și partenerul ei au fost împreună aproximativ 20 de ani și au încercat de mai multe ori să devină părinți. În martie 2023 au apelat din nou la fertilizarea în vitro. Din cele 11 ovocite recoltate și fertilizate cu sperma soțului, nouă embrioni nu au fost viabili. Atunci au rămas doi embrioni: unul a fost transferat, dar procedura nu a reușit, iar celălalt embrion a fost păstrat pentru o nouă încercare.

cadru medical stand la birou in cabinet, tinand un pix in mana, in timp ce in fata ei se afla un cuplu, care asteapta explicatii

Ce descoperire am făcut după ce ne-am luptat cu infertilitatea timp de ani buni

Ulterior, s-a stabilit ca transferul celui de-al doilea embrion să aibă loc pe 25 mai 2023. Pe 19 mai, cu numai șase zile înainte de procedură, bărbatul, care avea 39 de ani, a murit într-un accident rutier. Cu toate acestea, soția lui a dorit să continue demersul început împreună, însă s-a lovit de o problemă pe care nici ea, nici clinica nu o anticipaseră.

Mai exact, contractul încheiat cu clinica prevedea situația decesului unuia dintre beneficiari și posibilitatea distrugerii embrionilor în lipsa unui act notarial care să stabilească o altă destinație. Cei doi soți nu întocmiseră un asemenea document. Din acest motiv, clinica a refuzat să efectueze transferul embrionului fără o hotărâre judecătorească, iar cea care visa să devină mamă s-a adresat instanței.

Instanța a analizat o situație pe care legislația din țara noastră nu o reglementează clar

Procesul a devenit complicat întrucât legislația românească nu reglementează în mod explicit următoarea situație: un embrion fusese deja creat în timpul vieții ambilor soți, dar transferul urma să aibă loc după moartea tatălui biologic.

Magistrații au analizat atât contractul încheiat cu clinica, cât și voința exprimată anterior de cei doi soți și jurisprudența europeană. Prima instanță a apreciat că fertilizarea ovocitului și transferul embrionului fac parte din aceeași procedură și că acordul dat pentru crearea embrionului nu poate fi ignorat doar pentru că, înainte de etapa următoare, a intervenit un eveniment tragic și imprevizibil.

Judecătorii au ținut cont și de faptul că cei doi soți au mai trecut prin încercări de a deveni părinți cu ajutorul reproducerii asistate și că bărbatul participase activ la acest demers.

Mai mult, instanța a remarcat lipsa unor reguli suficient de detaliate în legislația din țara noastră pentru situația embrionilor deja concepuți atunci când unul dintre părinți moare înainte de transfer. 

judecatoare cu parul grizonat si cret, purtand  ochelari, in roba, in timp ce sta pe scaun in instanta, avand in fata ei diverse documente, si vrea sa anunte, ridicand ciocanul, ca a luat o decizie

Familia bărbatului s-a opus continuării tratamentului de fertilizare

În proces au fost implicați inclusiv părinții, respectiv fratele bărbatului decedat. Aceștia s-au opus continuării procedurii și au invocat, printre altele, consecințele pe care nașterea unui copil le-ar putea avea asupra succesiunii. De asemenea, au susținut că nu se poate presupune automat că bărbatul și-ar fi păstrat acordul pentru transferul celui de-al doilea embrion.

Avocata familiei bărbatului declara, potrivit informațiilor oferite de Știrile ProTV, că cei pe care îi reprezenta considerau demersul „un act egoist”, insistând asupra faptului că un copil are nevoie de ambii părinți.

Instanța a ajuns însă la o concluzie diferită după analizarea istoricului procedurilor de fertilizare și a consimțămintelor date de soț în timpul vieții.

La rândul său, cea care își dorește să devină mamă a susținut că soțul ei își exprimase în repetate rânduri dorința de a deveni tată și că nu existau indicii că și-ar fi retras consimțământul. Mai mult decât atât, în cadrul contractului cu clinica în care s-a efectuat procedura de fertilizare in vitro se vorbea despre posibilitatea încetării acestuia în caz de deces, formulare pe care instanțele au fost nevoite să o interpreteze într-un context total neprevăzut.

Tribunalul Iași a dat o hotărâre definitivă

După ce femeia a câștigat în primă instanță, rudele soțului decedat au contestat decizia, iar cazul a ajuns la Tribunalul Iași.

Judecătorii Tribunalului au menținut, în esență, dreptul femeii de a continua procedura. Potrivit „Ziarului de Iași”, instanța a considerat că procesul reproductiv fusese deja parcurs în mare parte și că drepturile legate de embrion nu puteau fi exercitate de părinții sau fratele bărbatului decedat în locul acestuia.

Unul dintre punctele esențiale ale motivării a privit articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și dreptul la viață privată. „Jurisprudenţa CEDO este expresă”, au afirmat judecătorii atunci când au analizat dreptul femeii de a decide cu privire la folosirea embrionului existent.

Tribunalul a respins apelul rudelor celui trecut în neființă și s-a permis continuarea procedurii de fertilizare, iar hotărârea este definitivă. În aceste condiții, Emilia C. poate continua demersul pentru transferul embrionului pe care l-a conceput alături de soțul ei în martie 2023. 

Având în vedere aspectele prezentate, se poate spune că acest caz aduce în atenție o problemă foarte delicată: reproducerea umană asistată după moartea unuia dintre parteneri. Rămâne de văzut dacă femeia care a obținut în instanță o victorie atât de importantă va reuși, până la urmă, să-și împlinească visul de a deveni mamă. 

Surse foto: pexels.com, pexels.com, pexels.com, youtube.com

Surse articol: ziaruldeiasi.ro, ziaruldeiasi.ro, juridice.ro, stirileprotv.ro, realitatea.net

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Vă rugăm să completați câmpurile necesare.

    © 2026 Qbebe