În mijlocul zgomotului, al alarmelor și al aparaturii medicale sofisticate, există un loc unde asistenții de Terapie Intensivă Neonatală lucrează fără încetare pentru a salva viețile celor mai vulnerabili nou-născuți. Se află în Secția de Terapie Intensivă Neonatală, un loc pe care nicio mamă nu ar vrea să îl cunoască, dar unde se desfășoară adevărate minuni. În această lume a incubatoarelor, a branulelor și a cateterelor, asistenții stau de veghe asupra micuților care luptă pentru viață.
Florentina Staicu, asistenta șefă la Terapie Intensivă Neonatală în cadrul Regina Maria, a petrecut întreaga sa viață în preajma copiilor, fie ei prematuri sau născuți la termen. Pentru ea, această secție a devenit un adevărat cămin profesional, chiar dacă multe cadre medicale se feresc de provocările Terapiei Intensive Neonatale. "Să lucrezi cu nou-născuți este fascinant, pentru că un copil nou-născut e cea mai frumoasă făptură pe care o poți vedea pe pământul acesta. Odată ce am descoperit acest domeniu, nu l-am mai putut părăsi!", spune Florentina.
În această secție, asistenții dezvoltă o abilitate aparte de a comunica cu bebelușii, interpretând semnalele nonverbale ale acestora. "Un nou-născut este cea mai frumoasă făptură", adaugă Florentina. Știu când plânge de foame, când are dureri sau când are probleme de respirație. Cu fiecare pacient, asistenții trebuie să fie atenți și să acționeze în funcție de nevoile specifice ale fiecăruia.
Florentina subliniază impactul pozitiv pe care îl pot avea asupra micuților. "Chiar dacă el e conectat la monitoare, trebuie să identifici singură de ce plânge, ce problemă are și să știi exact momentul în care problema depășește atribuțiunile tale și e nevoie să chemi medicul", spune aceasta.
Dar secția de neonatologie, și în mod deosebit în terapie intensive neonatală, nu se ocupă doar de îngrijirea bebelușilor, ci și de sprijinirea mamelor care trec printr-o perioadă de mare suferință și anxietate. "Cele mai dureroase momente sunt cele în care pierzi un copil, indiferent câte eforturi faci", mărturisește Florentina. "Nu mai ești om în astfel de momente. Ce răspuns ai putea avea? Ce îi poți spune unei mame care te roagă să iei amprenta tălpiței copilului, ca amintire?"
În ciuda dificultăților, asistenții din Terapie Intensivă Neonatală găsesc satisfacție în momentele în care copiii ies sănătoși din secție, uneori după luni întregi de spitalizare. "În astfel de zile, plec cu o energie bună de aici, nu simt nevoia de niciun fel de deconectare", spune Florentina.
Adriana Florica, asistentă șefă la secția Normoponderali, a descoperit și ea bucuria de a lucra cu copii sănătoși, pregătiți să plece acasă. "Când mama e liniștită, copilul e liniștit", observă ea. Asistenții își dedică timpul nu doar îngrijirii bebelușilor, ci și sprijinirii mamelor în procesul lor de adaptare la noile responsabilități. Adriana coordonează o echipă de 28 de asistente, pe care își dorește să le învețe nu doar ceea ce înseamnă îngrijirea unui nou născut și consilierea mamei, ci și ce înseamnă empatia și dragostea pentru micuții pacienți, exact așa cum a învățat ea de la mentorii pe care i-a avut de-a lungul timpului.
Secției pe care o coordonează acum îi spune „locul unde e bucuria”- cu copii sănătoși, pe care asistentele îi duc la mamă, îi atașează la sân, le fac băiță, îi monitorizează. Acolo e partea „roz” a neonatologiei, cu copii pregătiți să plece acasă. Adriana face parte din echipa maternității Regina Maria Băneasa încă de la deschidere, iar locul în care i s-a pus prima dată un prematur în brațe este Spitalul Universitar din București. Cu o parte dintre medicii cu care lucrează acum a făcut echipă încă de când era la Municipal: dr. Dana Zaciu, dr. Alina Ilici, dr. Cristian Palade. Pe alții i-a cunoscut direct la Regina Maria, iar de la fiecare a avut și are câte ceva de învățat. „Este foarte important să faci echipă bună cu medicii și asistentele cu care lucrezi, să simți că sunteți pe aceeași lungime de undă și că trageți în aceeași direcție. Ne sfătuim, luăm decizii împreună, pentru că altfel nu am putea funcționa”, menționează Adriana.
Secțiile de Terapie Intensivă Neonatală sunt locuri unde asistenții devin, într-un fel, părinți temporari pentru micuți. Fiecare copil este tratat cu dragoste și grijă, indiferent de cât de mic sau fragil ar fi. Este o muncă care necesită multă empatie și iubire pentru copii, iar asistenții înțeleg că aceste calități nu se pot învăța în școală.
În final, asistenții din Terapie Intensivă Neonatală se consideră norocoși să poată asista la miracolele vieții, să pună în brațele mamelor copii care au luptat eroic pentru a supraviețui. Aceste momente de bucurie nu au termen de comparație și le oferă o satisfacție inestimabilă în cariera lor dedicată salvării vieților.
Forța micilor pacienți de a se lupta pentru viață, iubirea părinților, dar și devotamentul și implicarea medicilor și asistentelor medicale de Neonatologie care îi îngrijesc sunt sărbătorite pe 17 noiembrie, de Ziua Mondială a Prematurității. În această zi, organizațiile și asociațiile internationale își propun să crească gradul de conștientizare a populației asupra numărului în creștere al nașterilor premature și al complicațiilor asociate acestora.
Șansele de supraviețuire ale copilului prematur sunt substanțial îmbunătățite dacă este îngrijit într-o secție de terapie intensivă neonatală, în care există echipamente și tehnologii moderne, dar mai ales medici și asistente medicale bine pregătiți în îngrijirea prematurilor și a nou-nascuților în stare critică.
Maternitatile Regina Maria au gestionat de-a lungul timpului peste 3000 de copii prematuri, unii născuti chiar de la 24 de săptămâni de viață și 500 de grame, devenind locul unde medicina extraordinară se întâlnește cu puterea și credința părinților, a mamelor și a micilor luptători pentru viață.
Urmareste-ne pe Google News
