În 2012 o femeie din Constanța a cerut, la nașterea celui de-al doilea copil, prin cezariană, să fie realizată și sterilizarea chirurgicală (ligatură tubară bilaterală) pentru că nu ar mai putea naște un al treilea copil prin cezariană, nașterea naturală fiind exclusă. La un an de la nașterea celui de-al doilea copil, femeia a aflat că este însărcinată din nou, în șase săptămâni, la o vizită de rutină la medicul ginecolog. Pentru că nu putea ține sarcina, a fost nevoită să facă chiuretaj.
De ce solicită daune morale?
Reclamanta a declarat că a fost surprinsă de ceea ce i s-a întâmplat, mai ales că intervenția suferită înlătura orice posibilitate de apariție a unei sarcini, iar pe site-ul clinicii "erau date asigurări de 100% că, dupa o ligatură tubară bilaterală, apariția unei sarcini este exclusă, descrierea acestei soluții medicale constituind, în accepțiunea reclamanților, o veritabila oferta de a contracta". Însă motivele solicitării de daune morale nu se termină aici:
- femeia spune că a suferit emoțional pentru că a trecut prin întreruperea de sarcină singura, soțul ei fiind plecat din țară
- ea și soțul ei au subliniat că, fiind creștini-ortodocși, credință care condamnă avortul, "au fost siliți ca, împotriva convingerilor morale, religioase, împotriva recomandărilor medicale de specialitate, dar și dintr-o culpă medicală, să procedeze la întreruperea sarcinii survenite dupa o ligatură tubară bilaterală".
Citește și:
- Studiu: 99% din femeile care au făcut un avort spun că au luat cea mai bună decizie
- 10 vedete care au vorbit deschis despre avorturile pe care le-au făcut
Cum s-a apărat clinica medicală
Clinica medicală admite că pacienta a solicitat ca în contract să fie trecută și intervenția de sterilizare, "în subsidiar, urmare a cererii exprese a pacientei, i s-a realizat și operațiunea de ligatură tubară (sterilizare chirurgicală)". Însă au subliniat că pacienta a plătit numai serviciile de cezariană și că a și semnat un acord care include și "riscul de a nu deveni sterilă, sarcina putând aparea în uter, fie cu o localizare ectopică - în trompa uterină sau cu o altă localizare". Mai mult, clinica a arătat și că avortul nu a încălcat convingerile religioase, ci a fost efectuat pentru a nu pune în pericol viața mamei.
Ce a decis instanța
Un precedent nu s-a creat, deoarce instanța a respins cererea femeii, pentru că aceast anu a putut demonstra că a avut într-adevăr o sarcină uterină. "Apare ca pertinentă și susținută de mijloacele de probă apărarea pârâtei S.V. (n.r. medic ginecolog), în sensul că intervenția efectuată de medicul N.I. constituie un chiuretaj uterin, iar nu o întrerupere de sarcină, în condițiile în care imaginea ecografică inițială putea fi interpretată și ca o adenomioză sau ca un cheag intracavitar (menstrual). Chiuretajul, ca și intervenție chirurgicală, este practicat în diverse situații și diferă de ceea ce înseamnă întreruperea voluntară a unei sarcini. Or, din aceasta perspectivă a faptului că reclamanții nu au dovedit instalarea, la momentul decembrie 2013, a unei sarcini uterine, cererea de chemare în judecată apare ca nedovedită", a aratat Tribunalul Timiș. Instanța a cerut reclamanților să achite cheltuieli de judecată în valoare de aproximativ 2.000 de euro. Sentința a rămas definitivă prin neatacare.
Surse: Ziare.com
Urmareste-ne pe Google News
