Din grija pentru copilul tau

Casuta din padure

A fost odat? un t?ietor de lemne tare nevoia?, ?i t?ietorul ?sta tr?ia cu nevasta ?i cele trei feti?e ale lor într-un bordei, la marginea unui codru unde arareori c?lca picior de om. ?i într-o diminea??, înainte de-a pleca la lucru, ca de obicei, t?ietorul îi spuse nevestei:
Pove?ti de Fra?ii Grimm - C?su?a din p?dure

- Când s-o face de amiaz', trimite-mi pe fata cea mare în p?dure, cu merinde, c? altminteri n-o s? pot mântui lucrul. ?i ca nu cumva s? se r?t?ceasc?, mai ad?ug? el, o s? iau cu mine punga asta de mei ?i o s? presar boabele pe tot drumul.

De îndat? ce v?zu soarele str?lucind sus pe cer, deasupra p?durii, fata cea mare porni la drum cu o oal? plin? cu ciorb?. Dar vr?biile de câmp ?i de p?dure, ciocârliile, cintezoii, mierlele ?i ere?ii ciuguliser? de mult boabele de mei. A?a c? fata nu mai putu s? dea de urma drumului. O porni atunci la întâmplare ?i merse ea a?a, pân? ce amurgi ?i se întunec? de-a binelea. Copacii fo?neau în întunericul nop?ii, bufni?ele scoteau tot soiul de ?ipete ?i pe fat? începu s-o prind? frica. Deodat? z?ri în dep?rtare o raz? de lumin? scânteind printre pomi.

"Acolo trebuie c? e vreo a?ezare de oameni, gândi ea; ?i-mi spune inima c? nu m-or l?sa pe seama fiarelor ?i s-or îndura s?-mi dea ad?post peste noapte..." ?i se îndrept?, încrez?toare, spre lumina aceea. Curând se afla în fa?a unei c?su?e cu ferestrele luminate. B?tu la u?? ?i un glas aspru îi r?spunse din?untru: "Intr?!" Fata p??i în tinda întunecoas? ?i b?tu la u?a od?i?ei. "Dar intr? o dat?!", strig? acela?i glas aspru.

?i când deschise u?a, fata v?zu ?ezând la o mas? un b?trân alb ca neaua, împov?rat de ani. Mo?neagul î?i ?inea obrazul sprijinit în mâini ?i barba lui alb? se rev?rsa peste t?blia mesei, pân? aproape de p?mânt. Lâng? vatr? se odihneau trei f?pturi: o g?inu??, un coco?el ?i o vac? b?l?at?. Fata îi povesti b?trânului toate câte i se întâmplaser? ?i-l rug? s?-i dea ad?post peste noapte. B?trânul se întoarse atunci c?tre cele trei f?pturi ?i le zise:

G?inu?a mea b?laie,

Coco?el cu mândre straie,

?i tu, vaca mea b?l?at?,

R?spunde?i fetei pe dat?!

"Ducs!", r?spunser? ele ?i, pesemne, în limba lor, asta înseamn? "S?-i facem pe voie!", c?ci b?trânul vorbi mai departe:

- La noi o s? g?se?ti câte nu gânde?ti ?i toate din plin; du-te afar? la vatr? ?i preg?te?te-ne ceva pentru cin?!

În buc?t?rie, fata g?si atâtea, c-ar fi avut cu ce s? îndestuleze o omenire întreag?. Se apuc? ea de g?ti o mâncare s?-?i lingi degetele, nu alta, dar la cele trei f?pturi nu se gândi defel. Aduse dup? aceea la mas? o strachin? plin? vârf cu bucate, se a?ez? lâng? b?trânul cel coliliu ?i mânc? pân? ce-?i potoli foamea. Dup? ce se s?tur? de-a binelea, îl întreb? pe b?trân:

- Ei, acu' îs obosit?; unde g?sesc un pat s? m? culc?

Cele trei f?pturi r?spunser? într-un glas:

Cu el ai mâncat,

Cu el ai b?ut,

Dar gândul la noi nu ?i-a fost.

Cat?-?i dar singur? loc de-ad?post!

Atunci b?trânul gr?i:

- Urc? treptele astea ?i o s? dai de-o odaie cu dou? paturi; scutur?-le bine ?i a?terne pe el cear?afuri curate, c? viu ?i eu îndat? s? m? culc.

Fata urc? treptele ?i dup? ce scutur? paturile ?i le primeni se întinse într-unul, f?r? s?-l mai a?tepte pe b?trân. Dup? pu?in veni ?i b?trânul cel alb ca neaua. ?i când v?zu c? fata e cufundat? într-un somn adânc, deschise o u?i?? în podea ?i-i d?du drumul în pivni??.

Seara, târziu, t?ietorul de lemne se întoarse acas? ?i-o lu? la rost pe nevast?-sa c? l-a l?sat s? fl?mânzeasc? toat? ziua.

- Nu-s vinovat? cu nimica, r?spunse femeia. Fata a plecat cu prânzul, a?a cum ne-am în?eles, dar pesemne c? s-o fi r?t?cit; mâine o s? se înapoieze acas?, n-ai grij?!

A doua zi, t?ietorul se scul? înainte de rev?rsatul zorilor ?i când fu s? plece îi spuse nevesti-sii s?-i trimit? mâncarea cu fata cea mijlocie.

- O s? iau cu mine o pung? cu linte, o lini?ti el; boabele de linte sunt mai mari decât cele de mei, a?a c? fata o s? le poat? vedea mai u?or ?i n-o s? mai r?t?ceasc? drumul, ca soru-sa.

Când veni vremea prânzului, fata cea mijlocie porni ?i ea cu mâncarea în p?dure, dar nu g?si pe drum nici urm? de linte. Ca ?i-n ajun, o ciuguliser? p?s?rile codrului, de nu mai r?m?sese m?car un bob. Fata r?t?ci în p?dure, pân? se înnopt?, ?i nimeri ?i ea la c?su?a b?trânului. Acesta o pofti s? intre în?untru ?i, de cum p??i pragul, fata îl rug? pe unchia? s?-i dea ceva de mâncare ?i s-o ad?posteasc? peste noapte.

B?trânul cu barba alb? se adres? din nou celor trei f?pturi:

G?inu?a mea b?laie,

Coco?el cu mândre straie,

?i tu, vaca mea b?l?at?,

R?spunde?i fetei pe dat?!

Cele trei f?pturi r?spunser? iar??i "Ducs!" ?i toate se petrecur? ca ?i cu o sear? înainte: fata g?ti ni?te bucate s?-?i lingi degetele, nu alta; mânc? ?i b?u cu b?trânul, dup? pofta inimii, dar nu se îngriji câtu?i de pu?in de animale. Când întreb? unde ar putea s?-?i g?seasc? un culcu? pentru noapte, ele îi strigar? drept r?spuns:

Cu el ai mâncat,

Cu el ai b?ut,

Dar gândul la noi nu ?i-a fost.

Cat?-?i dar singur? loc de-ad?post!

De îndat? ce fata adormi, intr? ?i b?trânul în odaie; o privi cu luare-aminte, cl?tin? din cap ?i, deschizând u?i?a cea tainic?, o l?s? ?i pe ea s? cad? în pivni??.

A treia zi diminea?a, t?ietorul de lemne îi spuse nevesti-sii:

- Ast?zi s?-mi trimi?i mâncarea cu fata cea mic?; ascult?toare ?i cuminte cum o ?tiu, sunt sigur c-o s-o ?in? numai pe drumul drept, nu ca surorile ei, care nu pot s? stea o clip? locului, de parc-ar fi ni?te zv?p?ia?i de bondari!

Dar nevast?-sa nici nu voi s? aud?:

- Vrei s?-mi pierd ?i copilul cel mai drag?

- Fii f?r? grij?, îi r?spunse el; fata n-o s? se r?t?ceasc?, c?ci e cuminte ?i de?teapt?. Dar vorba ceea: "Paza bun? trece primejdia rea", a?a c? tot am s? iau ni?te maz?re, s-o presar pe drum; boabele de maz?re sunt mai mari decât cele de linte ?i-i vor ar?ta calea adev?rat?.

Dar când mezina ajunse în p?dure, nu g?si nici m?car un bob de maz?re, c?ci porumbeii î?i umpluser? de mult gu?ile cu ele, a?a c? nici ea nu mai ?tiu încotro s-o apuce. R?t?cea de colo-colo ?i nu-?i g?sea o clip? de lini?te, gândindu-se c? bietul taic?-s?u o s? fl?mânzeasc? din pricina ei ?i c? maica-sa o s? se tânguie amarnic dac? s-o întâmpla ca nici ea s? nu se mai întoarc? acas?.

Când se înnopta de-a binelea, numai ce z?ri ?i ea lumini?a scânteind printre pomi ?i, luându-se dup? ea, ajunse la c?su?a din p?dure. Se rug? frumos de b?trân s?-i dea ad?post peste noapte ?i omul cu barba alb? se adres? ?i de ast? dat? celor trei f?pturi:

G?inu?a mea b?laie,

Coco?el cu mândre straie,

?i tu, vaca mea b?l?at?,

R?spunde?i fetei pe dat?!

"Ducs!", r?spunser? ele. Atunci fata se apropie de vatra lâng? care st?teau animalele ?i le dezmierd? dr?g?stos; mângâie g?inu?a ?i coco?elul, netezindu-le penele lucioase, iar pe vaca cea b?l?at? o sc?rpin? între coarne.

?i dup? ce, ascultând de îndemnul b?trânului, g?ti o ciorb? stra?nic? ?i aduse castronul pe mas?, î?i zise: "Oare se cade ca eu s? m? îndestulez cu de toate, iar bietele animale s? nu capete nimic? C? doar în casa asta g?se?ti câte nu gânde?ti, ?i toate din plin. Nu s-ar cuveni ca mai întâi s? m? îngrijesc de animale?" Ie?i afar?, dup? orz, ?i-l pres?r? pe dinaintea g?inu?ei ?i a coco?elului, iar pentru vac? aduse un bra? bun de fân aromat.

- Mânca?i cu pl?cere, dragele mele animale, le îmbie fata, ?i dac? vi-e sete, o s? v? aduc ?i ap? proasp?t?.

Aduse apoi o g?leat? plin? cu ap? ?i g?inu?a ?i coco?elul se coco?ar? îndat? pe marginea g?le?ii; î?i afundar? ciocurile în ap? ?i cât ai clipi î?i ridicar? capul drept în sus, a?a cum beau p?s?rile, iar vaca cea b?l?at? trase ?i ea o înghi?itur? zdrav?n?. Dup? ce animalele se s?turar?, fata se a?ez? la mas? lâng? b?trân ?i mânc? ceea ce-i l?sase el. Dup? pu?in? vreme, g?inu?a ?i coco?elul î?i vârâr? c?p?orul sub aripi ?i vaca cea b?l?at? începu s? clipeasc? din ochi, semn c?-i era somn. Atunci feti?a întreb?:

- N-ar fi timpul s? mergem la culcare?

Omul cu barba alb? se adres? ?i de ast? dat? celor trei f?pturi:

G?inu?a mea b?laie,

Coco?el cu mândre straie,

?i tu, vaca mea b?l?at?,

R?spunde?i fetei pe dat?!

?i ele r?spunser? "Ducs!". Apoi, c?tre feti??:

Cu noi ai mâncat,

Setea ne-ai astâmp?rat

?i te-ai îngrijit cu drag de fiecare,

Somn u?or! E timpul de culcare...

Fata urc? treptele, scutur? bine pernele ?i abia ispr?vi de întins a?ternutul proasp?t, c? ?i veni b?trânul; se lungi în pat ?i barba lui cea alb? îi ajungea pân? la c?lcâie. Fata se urc? în patul cel?lalt ?i adormi pe dat?.

Dormi ea lini?tit?, pân? pe la miezul nop?ii, când se isc? în cas? o asemenea h?rm?laie, c? fata se trezi deodat? din somn. Pârâia ?i scâr?âia prin toate ungherele; u?a se deschidea cu zgomot ?i se izbea de perete, grinzile trosneau ca ?i cum ar fi fost smulse din încheieturi, iar treptele p?reau c? sunt gata-gata s? se pr?bu?easc?. În cele din urm? se auzi o bubuitur? asurzitoare ca ?i când s-ar fi n?ruit întreg acoperi?ul. Dup? ce zgomotele se potolir?, ?i cum nu i se întâmplase nimic, fata continu? s? stea lini?tit? în patul ei ?i adormi din nou.

Dar când se trezi a doua zi, soarele r?s?rise de mult ?i ce-i v?zur? ochii? Se afla într-o sal? mare ?i-n jurul ei toate se sc?ldau într-o str?lucire nemaiv?zut?; pere?ii erau zugr?vi?i cu flori de aur, pe un câmp de m?tase verde, iar patul era de filde? ?i plapuma de catifea purpurie. Foarte aproape de ea, pe un scaun, se afla o pereche de pantofi broda?i cu m?rg?ritare. Fetei i se p?ru c? totul e un vis, dar trei servitori îmbr?ca?i în straie bogate intrar? în iatac ?i o întrebar? ce le porunce?te.

- C?uta?i-v? de treab?, r?spunse fata. M? scol îndat?, s?-i g?tesc b?trânului o ciorb? ?i, dup? aia, o s?-mi satur g?inu?a cea frumoas?, coco?elul cel frumu?el ?i frumoasa vac? b?l?at?.

Fata gândea c? b?trânul trebuie s? se fi sculat de mult, dar când arunc? o privire spre patul lui mo?neagul disp?ruse ?i-n locul mo?neagului în pat se afla un str?in. Îl privi mai cu luare-aminte ?i-?i d?du seama c? e tân?r ?i frumos. Tocmai atunci se trezi ?i fl?c?ul ?i, ridicându-se în capul oaselor, zise:

- Sunt fecior de împ?rat ?i am fost blestemat de-o vr?jitoare afurisit? s? tr?iesc în p?durea asta, sub chipul unui om b?trân, albit de ani. Nim?nui nu i s-a îng?duit s? m? înso?easc?, în afar? de cei trei servitori, care au luat unul înf??i?are de g?inu??, altul de coco?el ?i altul de vac? b?l?at?. ?i-mi era dat s? zac sub puterea blestemului pân? ce s-ar fi ivit o fat? cu inim? atât de bun?, încât bun?tatea ei s? se reverse nu numai asupra oamenilor, ci ?i asupra animalelor... ?ie ?i-a fost h?r?zit aceasta ?i-n miez de noapte ne-ai izb?vit de cruntul blestem. ?i casa cea veche din p?dure s-a pref?cut iar??i în palatul meu împ?r?tesc...

Dup? ce se scular?, feciorul de împ?rat porunci celor trei servitori s? se g?teasc? de drum, pentru a da de urma t?ietorului de lemne ?i a nevestei sale ?i s?-i pofteasc? la nunt?.

- Dar unde sunt cele dou? surori ale mele? întreb? fata.

- Le-am încuiat în pivni?? ?i mâine diminea?? vor fi duse în adâncul p?durii, la un c?rbunar, ca s?-l slujeasc? pân? ce s-or face mai bune ?i nu vor mai l?sa s? fl?mânzeasc? bietele animale

10 cântece de noapte bună pentru copii

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    De ce părinții din această țară își lasă copiii singuri în pădure noaptea
    De ce părinții din această țară își lasă copiii singuri în pădure noaptea

    În Olanda există un ritual de vară care presupune ca pre-adolescenții să fie lăsați singuri în pădure, pentru un anumit interval, astfel încât să se...

    Cele mai frumoase povesti de Craciun pentru copii
    Cele mai frumoase povesti de Craciun pentru copii

    Povesti de Craciun. Sarbatorile se apropie si ai un motiv in plus sa ii citesti copilului povesti. Basmele si  povestile cu zane, spiridusi si eroi le dezvolta copiilor inteligenta si...

    Cheesecake cu fructe de pădure
    Cheesecake cu fructe de pădure

    Cine poate refuza un cheesecake? Este delicios, uşor, evită faimoaa ciocolată, ţi, totuşi, este unul dintre cele mai apreciate deserturi din lume. Mai mult, este şi foarte uşor de...

    POVEȘTI DE FESTIVAL – Primul festival de teatru independent pentru copii
    POVEȘTI DE FESTIVAL – Primul festival de teatru independent pentru copii

    Festivalul de teatru independent pentru copii Povești de Festival va avea loc, pentru prima dată în România, pe 9 și 10 noiembrie în Sun Plaza și va cuprinde 10...

    Cum să faci o căsuță de turtă dulce
    Cum să faci o căsuță de turtă dulce

    Printre cele mai frumoase ocupații legate de pregătirea pentru Crăciun se numără și confecționarea unei căsuțe de turtă dulce. Așa cum veți afla și din articolul de mai jos,...

    17 povești amuzante despre cât este de minunat să ai copii
    17 povești amuzante despre cât este de minunat să ai copii

    Despre meseria de părinte un lucru se poate spune sigur: nu este defel plictisitoare. Cu toate că este presărată de încercări dificile, la fel de multe sunt și...

    Povești amuzante din trafic
    Povești amuzante din trafic

    Traficul de coșmar îți dă bătăi de cap, nu este niciun secret pentru nimeni. Noi vrem să-ți readucem zâmbetul pe buze și îți depănăm câteva povești...

    © 2019 Qbebe