Alăptarea, după cum susține chiar Organizația Mondială a Sănătății, constituie o modalitate naturală de a oferi copiilor de vârstă mică nutrimentele de care au nevoie în scopul unei creșteri și dezvoltări sănătoase. Laptele matern reprezintă un aliment sigur și conține anticorpii care vor proteja bebelușul de îmbolnăviri comune ale copilăriei precum diaree și pneumonie (principalele cauze ale mortalității infantile la nivel mondial). Laptele matern este oricând disponibil și nu presupune niciun cost suplimentar, asigurând nutriția adecvată a unui copil.
Teoretic, toate mamele sunt capabile să alăpteze, în condițiile în care primesc informațiile potrivite și sprijinul familiei, a sistemului de sănătate și a societății. Colostrul, laptele de culoare gălbuie, cu aspect lipicios, produs începând încă din ultima parte a sarcinii este desemnat de către Organizația Mondială a Sănătății drept alimentul perfect pentru nou-născut, iar hrănirea copilului ar trebui inițiată în decursul primei ore după naștere. Alăptarea exclusivă este recomandată până la vârsta de 6 luni, continuând apoi cu alimente potrivite vârstei copilului (diversificare) până la vârsta de 2 ani sau chiar mai mult.
Statistici despre alăptare care te vor uimi
1. Dacă fiecare copil ar fi alăptat în decurs de o oră de la naștere și apoi ar fi alăptat exclusiv până la vârsta de 6 luni, continuând împreună cu alimente adecvate până la 2 ani, aproximativ 800 000 de vieți de copii ar putea fi salvate în fiecare an (de copii sub 5 ani, dacă toți copiii 0-23 luni ar fi alăptați corespunzător).
2. La nivel mondial, mai puțin de 40% dintre bebelușii sub 6 luni sunt alăptați exclusiv. La nivelul SUA aproximativ 43% dintre copiii cu vârsta 0-6 luni sunt alăptați exclusiv. O consiliere adecvată și un sprijin în alăptare sunt esențiale pentru mame și familii ca să inițieze și să mențină practicile optime de alăptare.
3. Laptele matern reprezintă o sursă importantă de energie și nutrimente pentru copiii cu vârsta curpinsă între 6-23 luni. Poate oferi jumătate sau mai mult din necesarul energetic al unui copil între vârsta 6-12 luni și o treime din necesarul energetic pentru un copil cu vârsta 12-24 luni. Laptele matern reprezintă o sursă critică de energie și nutrimente în timpul îmbolnăvirilor și reduce riscul de mortalitate în rândul copiilor malnutriți.
4. Alăptarea reduce riscul de cancer ovarian și de sân, de boală cardiacă, diabetul de tip 2, depresie post partum și osteoporoză la mamă. Cu cât aceasta alăptează un timp mai îndelungat, cu atât beneficiul este mai mare. De fapt, o femeie care alăptează timp de 8 ani (la modul teoretic) prezintă aproape 0% risc de cancer mamar. Se pare că a fost realizată o statistică cu privire la alăptarea unui copil de sex feminin; în această situație riscul de cancer mamar al mamei este redus pe viață cu un procent de 25% (pentru fiecare an când alăptează riscul mai scade cu aproximativ 6%).
5. Un studiu din 2012 publicat în Revista Internațională de Psihiatrie în Medicină a relevat faptul că femeile care alăptează au șanse mai puține să fie diagnosticate cu depresie post partum în primele 4 luni după naștere decât cele care își hrănesc copiii cu lapte praf. Se pare că este vorba despre secreția de oxitocină. Există și un studiu din 2011 al Universității din North Carolina care sugerează corelația opusă, respectiv că mamele care s-au confruntat cu experiențe negative în alăptare în primele 2 săptămâni au prezentat un risc crescut de depresie post partum.
6. Un alt beneficiu pe care alăptarea îl conferă unei mamei, atunci când este exclusivă, constă în faptul că este asociată cu o metodă naturală de contracepție; procentul de siguranță este de 98% în primele 6 luni după naștere (nu este prin urmare complet sigură).
7. Alăptarea ajută o familie să economisească între 2000-4000$ pe an, comparativ cu folosirea laptelui praf pentru hrănirea copilului (statistică realizată la nivelul SUA).
8. Producția de lapte matern consumă 25% din energia corpului; prin comparație, creierul folosește un procent de numai 20%.
9. În medie, bebelușii îndepărtează 67% din laptele pe care mama îl are disponibil - mânâncă doar până când se simte plin, nu până când sânul este complet golit.
10. Un procent de până la 10% dintre bebeluși se nasc cu așa-zisa limbă-legată, ce împiedică atașarea corectă de sânul mamei (este mai des întâlnită în rândul băieților). O procedură rapidă denumită frenectomie poate corecta acest defect.
Protejează și hrănește pielea mamelonului înainte și după alăptare. Previne iritațiile. Produs natural, 
hipoalergenic, inofensiv pentru copil.
Nu este necesară îndepărtarea produsului înainte de alăptare. Fără gust și miros.
11. Deși, conform teoriei, toate femeile ar trebui să își poată alăpta nou-născuții, acest lucru nu este întotdeauna ușor. În cadrul unui sondaj publicat în revista Pediatrie, un procent de 92% dintre proaspetele mame au avut cel puțin o îngrijorare în cea de-a treia zi de alăptare - cum ar fi că bebelușul nu este atașat corespunzător la sân, că are o rezervă scăzută de lapte, se confruntă cu durere la nivelul sânului și doar un procent de 13% au alăptat exclusiv timp de 6 luni, așa cum este recomandat.
12. Un procent de aproximativ 75% dintre mame produc mai mult lapte în sânul drept, indiferent că sunt dreptace sau stângace.
13. Mamele care alăptează dorm în medie 45 de minute pe noapte mai mult, comparativ cu cele care își hrănesc bebelușii cu lapte praf.
14. Un procent de 75% dintre femei inițiază alăptarea în spital, dar numai 44% încă fac acest lucru cu 6 luni mai târziu. Există și disparități rasiale - 74% dintre femeile caucaziene și mai mult de 80% dintre mamele hispanice și asiatice au alăptat o oarecare perioadă de timp, însă doar jumătate dintre femeile afroamericane au făcut acest lucru (statistică realizată la nivelul SUA).
15. Un studiu american a relevat faptul că mamele cu mai mulți copii au alăptat un interval cuprins între 5 săptămâni și 6 luni. Majoritatea au preferat să își hrănească copiii consecutiv și nu în tandem pentru a le putea acorda atenție individuală.
16. Bebelușii alăptați au un risc mai scăzut de a se confrunta cu sindromul morții subite a sugarului, decesul inexplicabil ce survine la un copil mai mic de 1 an. În plus, alăptarea contribuiue și la scăderea riscului de obezitate.
17. Alăptarea stimulează IQ-ul (cu până la 8 puncte în plus față de copiii care nu sunt alăptați, în special în cazul evaluărilor verbale), prezența la școală și este asociat cu un venit mai crescut la maturitate. Se pare că nutrimentele din lapte contribuie la dezvoltarea creierului și a abilităților mentale, iar actul alăptării creează o experiență intimă care ajută la dezvoltarea cognitivă.
Citește și: Curiozitati pe care nu le stiai despre alaptare
Surse:
www.who.int; www.health-foundations.com; www.todaysparent.com; www.health.com
Urmareste-ne pe Google News
