Legea 123/2008 cu privire la alimentația în școli și grădinițe
Această lege a fost adoptată de către Parlamentul României în data de 2 iunie 2008 și definește chiar din primul capitol conceptul de alimentație sănătoasă, după cum urmează: acel mod de alimentație dovedit științific a fi optim creșterii, dezvoltării și menținerii stării de sănătate a copiilor și adolescenților în colectivități. În acest sens, un aliment nerecomandat preșcolarilor și școlarilor poate fi desemnat acel aliment care dispune de un aport substanțial de compuși cu un efect dăunător sănătății, precum grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori, aditivi alimentari, în detrimentul compușilor benefici, cum sunt fibrele, vitaminele și mineralele. Alimentația sănătoasă trebuie, conform legii, să fie asigurată atât în unitățile de învățământ de stat, cât și în cele particulare (inclusiv centre de vacanță de tipul școlilor de vară, a creșelor și a unităților destinate găzduirii copiilor după terminarea programului școlar de tipul after-school). În ceea ce privește întocmirea meniurilor, aceasta este realizată prin avizarea de către personalul medical și aprobate de conducătorul unității de învățământ.
Ordinul nr. 1563/2008 cu privire la alimentația în școli și grădinițe
Acesta a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 651 din 15/09/2008 și conține informații suplimentare utile părinților, respectiv alimentele nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, dar și principii aflate la baza unei alimentații sănătoase.
Astfel, această listă include:
- Alimente cu conținut mare de zahăr (peste 15 g/100 g produs) cum ar fi prăjituri, bomboane, acadele (cu excepția fructelor și a legumelor proaspete)
- Alimente cu conținut mare de grăsimi (peste 20 g/100 g produs) cum ar fi hamburgeri, pizza, produse de patiserie, cartofi prăjiți, alimente prăjite, maioneze, mezeluri
- Alimente cu conținut mare de sare (peste 1,5 g/100 g produs) cum ar fi chips-uri, biscuiți sărați, covrigei, sticks-uri sărate, snacks-uri, alone și semințe sărate
- Băuturi răcoritoare cu excepția apei potabile îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate (în acest sens se prevede că în școli nu se poate vinde decât apă îmbuteliată)
- Alimente cu conținut ridicat de calorii, respectiv peste 250-300 kcal pe unitatea de vânzare
- Alimente neambalate cum sunt cele vărsate/la vrac sau sandvișurile neambalate (sunt exceptate bananele și citricele)
- Alimente care nu sunt etichetate, respectiv cele care nu respectă prevederile HG 106/2002 privind etichetarea alimentelor (pentru a preveni toxiinfecțiile alimentare)
În cadrul Anexei nr. 2 din același document legislative sunt expuse și principiile de bază ale alimentației sănătoase pentru copii și adolescenți (respectiv pentru un copil cu vârsta mai mare de 24 luni). Astfel, se subliniază faptul că nevoile nutriționale sunt diferite raportat la vârstă, că un copil crește în salturi (drept urmare va prezenta nevoi energetice diferite) și, nu în ultimul rând, faptul că un aport alimentar poate fi considerat adecvat în situația în care asigură o creștere staturo-ponderală normală (conform parametrilor specifici creșterii comparați cu graficele standard de creștere). Principiile de bază ale alimentației în școli și grădinițe implică următoarele considerente, conform legii:
a. "Asigurarea unei varietăţi alimentare, ceea ce înseamnă consumul pe parcursul unei zile, de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentare.
b. Asigurarea unei proporţionalităţi între grupele şi subgrupele alimentare, adică un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele cu un conţinut crescut de grăsimi şi adaos de zahăr.
c. Consumul moderat al unor produse alimentare, adică alegerea unor alimente cu un aport scăzut de grăsimi saturate (unt, untură, carne grasă) şi de zahăr adăugat.„
Legea alimentației în școli și grădinițe - informații detaliate despre meniu
Principiile enunțate trebuie respectate în mod obligatoriu de conducerile unităților de învățământ în conformitate cu vârsta, respectiv starea de sănătate a copilului, activitatea desfășurată și anotimpul. În situația în care alimentația este furnizată de unitatea de învățământ, meniul trebuie să asigure un aport caloric și nutritiv conform cu recomandarăile din anexa 3 (cuprinde necesarul zilnic de calorii, substanțe nutritive și elemente minerale pentru copii și adolescenți) și anexa 4 (cuprinde echivalențele alimentare pentru alcătuirea meniurilor la copii și adolescenți) și proporțional cu timpul petrecut de copil în colectivitate. În anexa 5 a legii este prevăzută și piramida alimentară în funcție de necesarul caloric și raportat la aliment și la grupa de vârstă (compusă din grupe de alimente repartizate sub forma de porții - exprimate în grame sau folosind o ceașcă drept unitate de măsură), utilă în alcătuirea meniului unui copil mai mare de 2 ani.
De asemenea, sunt prevăzute și indicații detaliate, specificându-se faptul că trebuie evitată asocierea alimentelor aflate în aceeași grupă, cum ar fi la micul dejun nu se oferă ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau lactate, iar la masa de prânz felul 1 și 2 trebuie să conțină cu preponderență glucide-cereale, de exemplu supă cu găluște și friptură cu legume. În ceea ce privește cina, se evită alimentele care solicită sistemul digestiv sau au efecte nedorite asupra acestuia (de exemplu leguminoase sau iaurt cu compot). Tocana este permisă doar prin când este gătită prin fierbere sau la cuptor, iar ouăle sub forma de omletă, tot la cuptor. Se recomandă îmbogățirea meniului cu vitamine și săruri minerale apelând la salate și legume-frunze în supe sau ciorbe. Este complet interzisă folosirea de creme cu ouă și frișcă, a maionezelor sau a ouălor fierte (nesecționate după fierbere) în scopul combaterii toxiinfecțiilor alimentare.
Sunt prevăzute de către lege și reguli cu privire la alimentația copilului preșcolar extrem de bine detaliate și de altfel de la sine înțelese, precum servirea mesei înainte de a i se face copilului foame, de a fi obosit sau iritat, dar și oferirea unor variante din care poate alege (alimentația servită în consistențe și culori diferite pentru stimularea apetitului) care vor include cel puțin un aliment favorit. Mesele zilnice trebuie completate cu gustări compuse din cereale cu lapte, sandvișuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau cu fructe, brânză. În ceea ce privește cantitatea, este recomandată câte o lingură pentru fiecare grup alimentar pentru fiecare an de vârstă. Masa trebuie să încheie când copilul se satură, devine neliniștit sau nu prezintă interes pentru mâncare.
Pentru copilul școlar, meniul său trebuie să aibă un conținut scăzut de grăsimi și glucide, iar gustarea să includă fructe, lapte și lactate cu puțină grăsime, precum și o hidratare corespunzătoare.
În final, în scopul susținerii unei alimentații sănătoase, sunt expuse și câteva tabele ce includ necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii şi adolescenţi, valoarea calorică a alimentelor și caracteristicile nutriţionale ale grupelor alimentare.
Părinții copiilor care dispun de necesități nutriționale speciale (sunt vegetarieni/vegani, diabetici, suferă de intoleranță sau alergie la unul/mai multe alimente) trebuie să anunțe prin intermediul unei cereri scrise conducerea unității de învățământ, în caz contrar aceasta neputând fi trasă la răspundere în situația consumului de către copil al vreunui aliment nepotrivit.
Citește și: Cât trebuie, de fapt, să mănânce un preșcolar
Surse:
www.anpc.gov.ro; www.dreptonline.ro; www.lyceefrancais.ro
Urmareste-ne pe Google News
