Copilul meu nu mai vrea la grădi pentru că e trimis cu cătușe la închisoare de educatoare

Copilul meu nu mai vrea la grădi pentru că e trimis cu cătușe la închisoare de educatoare

Andrada Popa

Disciplinarea copiilor mici este dificilă, pentru că este cea mai sensibilă perioadă în dezvoltarea lor emoțională. Tocmai din acest motiv psihologii insistă să acordăm mare atenție modului în care îi pedepsim, pentru că le putem dezvolta traume ce îi pot afecta ca adulți. Părinții care înțeleg asta, știu cât este de important ca și în mediul școlar: creșă, grădiniță și chiar în primii ani de școală, cadrele didactice să acorde atenție modului în care disciplinează copiii. Și aici vă aducem la cunoștință un caz care a fost ridicat la fileu de o mămică pe un grup dedicat părinților.  

O mamă cu doi băieți gemeni a generat discuția privind disciplinarea copiilor la grădiniță, solicitând sfatul celorlalte mame din grup. 

Am o pereche de gemeni fată-băiat de 3 ani jumătate. Suntem la grădi în grupa mică, deci totul nou. Eu mă străduiesc mereu să am o foarte bună comunicare cu ei și astfel ieri au povestit despre închisoarea și cătușele de la grădi pentru copii obraznici, loc unde ei nu mai vor să fie închiși, ceea ce spun ei că li s-a întâmplat în ziua respectivă. Având situația dată, astăzi am scris doamnei educatoare și am primit răspuns conform atașament. Eu am șanse mari să fiu subiectivă... dar dvs cum considerați, există vinovăție în partea cadrelor didactice /de îngrijire? Cum mă sfătuiți să procedez?”, se confesează mămica pe Facebook. Aceasta publică și o captură de ecran cu discuția cu educatoarea de pe whatsapp, prin care îi solicită explicații, iar reacția acesteia este extrem de defensivă.

Din păcate, subiectul a generat discuții intense, demonstrând că multe dintre educatoarele din țara noastră văd disciplinarea prin pedeapsă ca oportună, refuzând în același timp să comunice cu părinții cu privire la situația copiilor și la a găsi o soluție constructivă împreună cu aceștia.

  •  ”Tot ce e posibil. La noi la gradi, în una din grupe, unui nou copil care plângea f mult fiind primul an, i-a spus ca vine politia la el dacă îl mai aude ca plange și chestii de genul dar acum nu îmi mai amintesc exact”
  • ”Buna seara! Am o fetita care acum are 7 ani și jumătate, am trecut printr-o situație asemănătoare. Ea este foarte sociabila si abia astepta gradinita din păcate a durat doar 2-3 zile, după care o lasam doar cu urlete si plansete, am zis ca poate dureaza pana se acomodează pana intr-o seara când mi-a spus ca nu vrea la gradinita asa am început sa dezvolt subiectul si copilul mi-a povestit ca doamna a inchis-o în baie pentru ca plangea după noi. A doua zi m-am dus la gradinita si am stat de vorba cu doamna educatoare, care mi-a spus sa nu cred tot ce spun copii fara sa ma privească în ochi și încercând sa ma evite, mi-am dat seama ca nu copilul este cel care minte, ci ea. Am schimbat gradinita, cu teama de toaleta, vreau sa va spun ca prima zi mi-a spus ca a fost la baie și era fericita ca nu a incuiat-o nimeni. S-a acomodat rapid la cealaltă gradinita si mergea cu mare drag.”
  • ”Eu am avut băiatul in gradi privată. A venit pandemia, una alta, am înscris in gradinita de stat. Abia așteptăm sa duc copilul la gradi. Ca sa vad 5 săptămâni de refuz total, isterii de o ora in fata grădiniției, eu turbam plecam de acolo imi tremurau mâinele încă o ora. Doamnele educatoare la fel răspundeau, toate sunt Ok, el e bine, e normala adaptarea, ziua se joaca. Doar dimineața o ora isterie cu tarat pe jos. In fine, in nebunia mea decid sa duc copilul o zi de TEST la gradinita veche. Ca sa vezi adaptare a doua zi, fără plânsete cu mici miorlaieli de control ca deja intrau in rutina. De ce povestesc? Pt ca comunicarea este cea mai importantă și încrederea in copil !!!!! Pt ca atunci când ușor am început sa pun întrebări comparative cu gradinita privată, am aflat ca exista o camera unde sunt duși copiii rai sau care plang. Ca a fost îmbrâncit de educatoare. Ca a cazut pe scări! Ca de fapt la toaleta nu ii ducea nimeni și nu ii ștergea nimeni, și multe altele. Ma felicit ca am avut încredere in copilul meu care nu are cum sa inventeze lucruri din astea rele, asta nu e joaca, nu in joaca inventează un copil cum i se face rău, mai ales la 3 ani. Iar educatoarele aveau un limbaj solemn și aceasi placa “ totul e bine și e un copil bun “. Nu credeți nimic și cercetați cu părinții.”
  • ”A avut pustiul meu o educatoare care a zis asa: nu credeți ce va spun copiii de la gradinita și nici noi nu credem ce ne spun despre ce se întâmplă acasă. Asta ca semn ca cei mici dau din casa, iar unele situații pot fi interpretate de copii și în maniera confuza, amestecat cu imagini din desene animate. Am 2 copii, de fiecare data am cerut detalii pentru ce povesteau acasă, asta a sa fie ok pentru toată lumea. Ce nu găsesc normal e sa nu îmi poată explica o situație un cadru didactic care este responsabil de copilul meu 8 ore pe zi. Repet, indiferent ca e invenția copiilor sau nu, un cadru didactic are o abordare profi, ca în fata unui client pana la urma. Nu mai putem scuza cadrele didactice ca nu mai pot pentru ca au copii multi și sunt obosite. Fiecare își alege meseria și o face cu responsabilitate totala, Ina special când, dintre toate meseriile din lume, tu sculptezi un caracter, formezi atitudini, așezi ordinea în cel mai firesc mod în copilul acela.”
  • ”Este o problema MAJORĂ ÎN ROMÂNIA, COMPORTAMENTUL CADRELOR DIDACTICE! Chiar anul acesta am avut o speță în ceea ce privește comportamentul educatoarelor și ingrijitoarelor de la gradinita copilului meu. Nu se va schimba nimic pana nu vom ieși în strada pentru educație. Pana și cei de la Inspectorat le țin partea, am pățit-o.Credeti-ma, copiii or avea imaginația bogată, dar o fărâmă de adevăr există.”
  • ”Pfff nu stiu ce sa va spun decat ce am facut eu cand baietelul a venit si el acasa cu afirmatii asemanatoare. Am sunat unii parinti si i-am intrebat ce au povestit copiii lor acasa si daca au povestit si anumite lucruri. Si multe din ele s-au confirmat, din pacate, sa stiti... eu una mai cred ca li se spune sa nu ne spuna acasa ce se intampla la gradinita.”

Pe de altă parte, alte comentarii iau partea educatoarei:

  • Eu cred că exagerați, de când au început grădinițele, numai plangeri vad pe grup! Gata orice zice copilul începeți cu plângeri, vorbiți înainte cu copiii, verificați ce zic și alți copii din grupa, alți părinții, vorbiți fata in fata cu dna educatoare și apoi acuzați! Prea multe exagerări!
  • ”Eu sunt una dintre mamicile care este stresul grupei…gandind totul la rece, consider ca si noi avem tendinta de a exagera, de a avea pretentii prea mari. Vrem ca educatoarele sa fie mereu la dispozitia copiilor, dar in special la a copilului meu…dar asa vrea fiecare mama…vrem sa nu ridice tonul si sa vorbeasca cu blandete…dar ei sunt 20 poate si ea una singura…copiii mai si inventeaza, copiii mai aud povesti si de la alti copii, copii vorbesc intre ei si isi “transfera si insusesc” gandurile de la si ale celorlalti…parerea mea e sa faceti un joc pe rol peste cateva zile, o saptamana si sa vedeti un pic cum evolueaza povestea…eventual daca apar schimbari de comportament, cosmaruri…”

Citește și:

Empatia trebuie să fie prima calitatea a unui bun educator. Lipsa ei poate duce la multe lacune în dezvoltarea emoțională a unui copil. DEgeaba educatorul este un bun pedagog, care ănvață copilul să deseneze pisicute și să iși scrie numele, dacă nu știe cum să îi educe emoțiile și să aibă grijă de nevoile lui emoționale, care sunt, de fapt, cele mai importante în perioada preșcolară. Dragi părinți, puneți mereu copilul pe primul loc! Asta este mereu soluția în astfel de situații. Dacă ceea ce spune el este adevărat, luptați pentru binele lui și pentru cel al altor copii care pot să fie afectați și nu mai permiteți cadrului didactic un astfel de comportemant. Dacă copilul a inventat un astfel de abuz (ceea ce se întâmplă foarte rar), atunci educatoarea, care este deja un adult dezvoltat emoțional, sigur nu va avea nicio traumă. 

Articolul urmator
Fiul meu de 16 ani vrea să renunțe la școală. Ce să fac?
Fiul meu de 16 ani vrea să renunțe la școală. Ce să fac?

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Pizza la tigaie! Gata în 10 minute. Copilul meu nu mai vrea altceva
    Pizza la tigaie! Gata în 10 minute. Copilul meu nu mai vrea altceva

    Pizza la tigaie? Da, se poate! Și încă se poate foarte repede. Prin urmare, iată rețeta pe care orice mamă trebuie să o aibă în arsenalul de ași sub mânecă din...

    Soțul meu vrea o zi liberă de la viața de familie pentru că are un salariu mai mare ca al meu
    Soțul meu vrea o zi liberă de la viața de familie pentru că are un salariu mai mare ca al meu

    A fi părinte este un job cu normă întreagă, indiferent că ești o mamă casnică sau că lucrezi 50 de ore pe săptămână. Oricât de mult ți-ai dori, uneori, să...

    M-am despărțit de soțul meu pentru că nu vrea copii. Am început o relație cu un coleg de serviciu și acum soțul meu mă vrea înapoi
    M-am despărțit de soțul meu pentru că nu vrea copii. Am început o relație cu un coleg de serviciu și acum soțul meu mă vrea înapoi

    O femeie a divorțat de soțul său după ce acesta i-a spus că nu vrea copii și că oricum, dacă ar vrea, nu e ea partenera potrivită. Acum femeia se află în altă relație, dar,...

    Sora iubitului meu nu mă vrea pe lângă copilul ei, așa că el m-a părăsit
    Sora iubitului meu nu mă vrea pe lângă copilul ei, așa că el m-a părăsit

    O femeie de peste Ocean povestește, în cadrul rubricii de psihologie a publicației The Sun, că iubitul ei a părăsit-o la scurt timp după ce sora lui a rămas însărcinată....

    Am renunțat la drepturile părintești pentru copilul meu în urmă cu 17 ani, dar acum aș vrea să-mi cunosc fiica
    Am renunțat la drepturile părintești pentru copilul meu în urmă cu 17 ani, dar acum aș vrea să-mi cunosc fiica

    O femeie și-a găsit recent fiica pe rețelele sociale, 17 ani mai târziu după ce a renunțat la drepturile sale parentale. Acum vrea să o cunoască, dar tatăl fetei e...

    De bucurie soțul meu a trimis o poză cu nou-născutul nostru fără să o verifice. Toata familia a primit o surpriză jenantă
    De bucurie soțul meu a trimis o poză cu nou-născutul nostru fără să o verifice. Toata familia a primit o surpriză jenantă

    Momentul nașterii unui copil este poate cel mai emoționant din viața oricărui părinte. Iar tăticii, oricât ar vrea ei să se creadă că sunt mai duri, sunt la fel de copleșiți...

    Sora mea vrea laptele meu matern ca să facă săpun pentru copilul ei nenăscut
    Sora mea vrea laptele meu matern ca să facă săpun pentru copilul ei nenăscut

    Laptele matern este foarte apreciat nu doar pentru că asigură o dezvoltare armonioasă a copilului, ci și pentru că poate fi valorificat în mai multe moduri. Ai auzit până...

    Copilul meu de 5 ani vrea să stea doar cu tatăl lui. Înseamnă că nu mă iubește?
    Copilul meu de 5 ani vrea să stea doar cu tatăl lui. Înseamnă că nu mă iubește?

    Fie că este vorba despre fetițe, fie că este vorba despre băieței, anumiți copii preferă în special compania taților. În aceste condiții, mamele ajung, uneori, să se...

    © 2024 Qbebe