Cum să procedezi în vederea stimulării imunității copilului în primii ani de viață
Contribuie la formarea unei microflore intestinale sănătoase
Având în vedere faptul că o funcționare corectă a sistemului imunitar este strâns legată de o microfloră intestinală în care să existe echilibrul dintre bacteriile bune (acestea îl vor ajuta pe copil să aibă o stare de bine, diminuând riscul apariției tulburărilor digestive și diminuând intensitatea colicilor) și cele rele (care cresc predispoziția spre infecții și îmbolnăviri), îți vei putea ajuta copilul prin adoptarea unor măsuri precum:
Mizează pe alăptare
Laptele matern este fundamental în dezvoltarea sistemului imunitar al copilului în condițiile în care este sursă de:
• Oligozaharide- ele reprezintă prebiotice speciale, cea mai cunoscută fiind fucozil-lactoza (2'-FL). Despre aceasta s-a constatat că nu este utilă doar pentru sănătatea microflorei intestinale, ci și pentru prevenirea apariției alergiilor, pentru dezvoltarea creierului și pentru combaterea bolilor infecțioase
• Imunoglobuline- cele mai importante imunoglobuline regăsite în laptele matern sunt: Imunoglobulina A (ea protejează aparatul respirator și digestiv contra maladiilor provocate de bacterii, virusuri, paraziți sau fungi), Imunoglobulina E, Imunoglobulina D, Imunoglobulina G și Imunoglobulina M.Cantitățile lor variază în funcție de modificările compoziției laptelui matern, dar vor continua să susțină imunitatea copilului
Alege formule de lapte ce conțin prebiotice și probiotice
Dacă prebioticele sunt un fel de carbohidrați care nu se vor digera sub acțiunea enzimelor digestive și vor încuraja dezvoltarea bacteriilor bune din microflora intestinală, probioticele reprezintă organisme vii, benefice pentru realizarea echilibrului dintre bacteriile bune și cele rele din cadrul acesteia.
În cazul în care nu îți vei putea alăpta bebelușul, poți să contribui la îmbunătățirea sistemului său imunitar oferindu-i formulte de lapte praf ce conțin probiotice și prebiotice. Studiile au demonstrat că ambele pot să-i ajute pe bebeluși să-și formeze un sistem imunitar care va funcționa la parametrii optimi.
Află mai multe despre dezvoltarea cognitivă și susținerea imunității copiilor între 1 și 3 ani chiar de la specialiști în domeniu! Vino la evenimentul Nestlé-Primii Pași Împreună, pe 27 iunie, la Cluj, în incinta „Iulius Mall” (Cinema City) între orele 17.00 și 19.00. Detalii aici: https://www.qbebe.ro/nestle/
Asigură-te că micuțul tău va beneficia de un aport suficient de vitamina D
Medicii pediatri atrag atenția asupra următorului aspect: chiar dacă laptele matern este foarte valoros din punct de vedere nutritiv, acesta nu conține suficientă vitamina D, care este foarte importantă în buna funcționare a sistemului de apărare a organismului.
Întrucât doza zilnică recomandată pentru un bebeluș este de 400 UI pe zi, iar pentru un copil cu vârsta de peste 1 an este nevoie de 600 UI, pentru a reuși să i-o asiguri vei realiza următoarele demersuri:
• Îl vei expune în mod constant la lumina soarelui- plimbările în aer liber sunt ideale, facilitând sinteza vitaminei D la nivelul pielii. Ca să stai fără grijă, evită intervalele orare în care radiațiile solare sunt nocive (de exemplu, intervalul orar cuprins între orele 11.00-15-16.00 din zilele de vară)
• Îi vei oferi suplimente alimentare pe bază de vitamina D- înainte de a te apuca să i le dai, discută cu medicul pediatru pentru a vedea în ce cantități și cum ar trebui să i le administrezi. Cu atât mai mult cu cât copilul este deja în etapa de diversificare a alimentației sau s-a familiarizat pe deplin cu alimentația solidă, trebuie să știi exact cantitățile de vitamina D pe care ar trebui să le primească din alimente
• Include în dieta copilului alimente care conțin vitamina D sau care facilitează absorbția acesteia- la fel ca pentru suplimentele alimentare, discuția cu medicul pediatru este absolut necesară. Numai acesta te va sfătui când poți începe să introduci în meniul bebelușului alimente precum: pește, diferite tipuri de brânză, suc de portocale fortificat cu vitamina D, broccoli, diferite alimente cu grăsimi sănătoase (cum ar fi avocado, nuci și semințe, uleiuri vegetale etc.), legume cu frunze verzi etc.
O altă idee, la îndemâna oricărui părinte, sunt formulele de lapte pentru copiii de vârstă mică, completate apoi de cereale fortificate, odată cu începerea diversificării- pentru că acestea sunt îmbogățite cu un întreg complex de vitamine și minerale (printre care, bineînțeles, și vitamina D), adaptată capacității stomăcelului lor și nevoilor nutriționale specifice vârstei.
Somnul de calitate- esențial pentru construirea unui sistem imunitar puternic
Studiile efectuate de-a lungul timpului au arătat că există o legătură strânsă între lipsa de somn și apariția îmbolnăvirilor, pe fondul diminuării funcționării sistemului imunitar.
De pildă, un studiu american recent (din anul 2017) a ajuns la concluzia că sistemul imunitar al copiilor și adulților funcționează cel mai bine când aceștia beneficiază de suficient somn. Numai în aceste condiții celulele sistemului imunitar se vor activa pentru a respinge agenții patogeni care ar putea declanșa îmbolnăvirile.
În primii ani de viață, un copil ar trebui să doarmă:
• Nou-născuții și bebelușii din prima luna de viață ar trebui să doarmă 15-16 ore pe zi
• Bebelușii care au între 1 lună și 4 luni: ar trebui să doarmă 14-15 ore pe zi
• Bebelușii între 4 și 12 luni vor dormi cam 14-15 ore pe zi
• Când are între 1 și 3 ani, un copil ar avea nevoie de 12-14 ore de somn pe zi
Odată ce un copil depășește vârsta de 18 luni, ar trebui să știi că nu va mai dormi de mai multe ori pe timpul zilei, ci îi va fi suficient somnul de după-amiază.
Implicarea în activități fizice este benefică pentru întărirea imunității
Pe măsură ce bebelușul începe să se dezvolte și ajunge să fie tot mai independent, să se târască, să se rostogolească și să meargă de-a bușilea, provoacă-l să facă multă mișcare.
Studiile au arătat că dacă un copil de vârstă mică va fi antrenat în activități fizice se va bucura de un sistem imunitar mai bun, în condițiile în care mișcarea contribuie la: reducerea proceselor inflamatorii din corp, activitatea citokinelor (secretate de către celulele sistemului imunitar pentru a contracara agenții patogeni) va fi îmbunătățită, riscul îmbolnăvire din cauza bolilor autoimune se va micșora (precum este, de exemplu, diabetul de tip 1).
Ce poți face pentru a stimula dezvoltarea cognitivă a copilului de vârstă mică
Dezvoltarea cognitivă a copilului se referă la dezvoltarea capacității de a gândi, care implică procesarea informațiilor, capacitatea de a raționa, utilizarea limbajului, dezvoltarea intelectuală și cea a memoriei. Datorită ei, un copil va putea să exploreze, să găsească soluții pentru rezolvarea problemelor.
Procesul dezvoltării cognitive este susținut de o dezvoltare a creierului, încă din primii ani de viață și până la adolescență.
Primul stadiu al dezvoltării cognitive, care durează de la naștere până la vârsta de 2 ani, se numește stadiul inteligenței senzoriomotorii. Acesta se caracterizează prin:
• Copilul învață să înțeleagă mișcările și senzațiile
• Copilul învață să asculte, să observe, să apuce
• Începe să înțeleagă relația cauză-efect, dar și consecințele acțiunilor sale
• Copilul începe să se rostogolească, să meargă de-a bușilea și să înțeleagă limbajul
• Treptat, se va familiariza cu conceptul de permanență a obiectelor (faptul că ele există chiar dacă nu pot fi văzute la un moment dat)
• Copilul se va obișnui să identifice obiecte și ființe din jur, să recunoască faptul că sunt diferite de el și le va putea identifica prin nume
Având în vedere etapele prin care un copil va trece în cadrul acestor stadii ale dezvoltării cognitive, vei putea să-l ajuți să progreseze mai rapid implicându-l inclusiv în activități ludice, printre care:
Jocurile ce presupun mișcarea de obiecte
Datorită lor, va învăța cum comportamentul său poate influența universul apropiat. Spre exemplu, îl poți ajuta să înțeleagă relația cauză-efect manipulând obiecte și jucării.
Jocurile de tip repetitiv
Sunt utile pentru a-l încuraja pe copil să execute anumite mișcări, să deprindă ritmul și să dobândească tot mai multe achiziții de limbaj. De exemplu, cântecele care presupun executarea unor mișcări și susținerea ritmului vor fi foarte potrivite.
Jocurile cu ajutorul cuburilor
Ele sunt binevenite în vederea dezvoltării cognitive pentru că vor contribui la dobândirea mișcărilor coordonate, la deprinderea capacității de concentrare pe parcursul unei activități, la creșterea îndemânării, la găsirea de soluții pentru rezolvarea unei probleme, la înțelegerea mai bună a relației cauză-efect etc..
Jocurile tip „cursa cu obstacole"
Vor fi o modalitate excelentă de a-l determina pe copil să găsească noi soluții pentru a rezolva probleme. De pildă, copilul va învăța să se deplaseze deasupra lucrurilor, dedesubtul lor etc.. În același timp, asemenea activități vor promova coordonarea mișcărilor și simțul echilibrului.
Jocurile care presupun găsirea unui obiect/ a unei ființe
Cunoscute și sub denumirea de „hide and seek" („Ascunde și găsește”) astfel de jocuri sunt bune pentru dezvoltarea cognitivă a copilului pentru că: îl vor învăța să înțeleagă ideea de „permanență a obiectelor", îl vor încuraja să comunice, să-și dezvolte vocabularul, să asculte și să urmeze instrucțiuni pentru a găsi ceea ce caută.
Oferă-i copilului nutrienții esențiali în dezvoltarea cognitivă
Medicii pediatri țin să amintească următorul aspect: primele 1000 de
zile de viață ale copilului sunt cruciale pentru dezvoltarea creierului,
o hrană sănătoasă fiind indispensabilă în acest proces.
Pentru a se putea forma conexiunile neuronale, care vor influența
memoria, atenția, capacitatea de învățare, de procesare a informațiilor,
abilitatea de a controla impulsurile și de a regla dispoziția, este
necesar ca în alimentația copilului să se regăsească nutrienți precum:
• Proteine (din carne, ouă, pește, produse lactate, boabe)
• Zinc (din carne de vită, de porc, în lapte, boabe de fasole etc.)
• Cupru (din cereale integrale, ciuperci, cereale integrale, cartofi, boabe)
• Fier (din carne de vită, de pui, în legume cu frunze verzi, cereale fortificate etc.)
• Seleniu (din carne de pui, în ton, în ouă, orez brun)
• Colină (oul este cea mai bună sursă, dar ea se regăsește și în carne de pui, de vită sau în peștele cu carne albă)
• Iod (din pește, lapte, ouă)
• Vitamina A (din cartofi dulci, morcovi, mango, ouă, lapte)
• Vitamina D (din produse lactate, pește, ciuperci, ou, cereale fortificate etc.)
• Vitamina K ( spanac, broccoli, varză kale, fructe de pădure)
• Vitamina B6 (cereale fortificate, banane, năut ș.a.)
• Vitamina B12 cereale fortificate, lapte, carne de vită, iaurt etc.)
• Acizii grași (sunt prezenți în peștele gras, în uleiul de cânepă, în cel de in, de floarea-soarelui, în avocado etc.)
De asemenea, aceste alimente urmează a fi introduse odată cu începerea diversificării, pe parcurs, în funcție de recomandările medicului. În paralel, o sursă la îndemâna oricărui părinte, care asigură cantitatea de micro și de macronutrienți esențiali, în special când alăptarea nu (mai ) este posibilă, sunt formulele de lapte pentru copii de vârstă mică, ce conțin acești nutrienți în cantitatea optimă pentru a-i asigura dezvoltarea.
Citește-i copilului cât mai des
Cititul îl va ajuta pe copil să-și dezvolte vocabularul, limbajul, atenția, concentrarea, capacitatea de a memora. Datorită acestui demers, se vor forma noi conexiuni la nivelul creierului, ceea ce îl va ajuta să comunice din ce în ce mai mult cu tine.
Pentru ca micuțul să fie interesat de ceea ce îi citești, ar trebui să îi asiguri un mediu cât mai liniștit, astfel încât nimic să nu-l distragă. Un alt aspect de care ar trebui să ții cont este să-i pui la dispoziție cărți cât mai atractive, care să-l stimuleze senzorial.
Nu în ultimul rând, momentul în care îi vei citi contează foarte mult. De exemplu, vei evita să faci acest demers când copilul este prea obosit, când îi este foame sau când nu se simte bine.
Începând să-i citești de la o vârstă fragedă, îl vei ajuta să înțeleagă faptul că lectura ar trebui să facă parte din rutina zilnică.
Odată ce vei demara procesul de diversificare a alimentației, vei putea să desfășori cu bebelușul diferite activități care vor susține dezvoltarea cognitivă a copilului, în condițiile în care îl vor obișnui să apuce mâncarea, să dețină mișcări coordonate, dar și să-și exerseze motricitatea fină. Iată câteva exemple în acest sens:
• Vei lua bucăți de mâncare, pe care le vei ține în mână și îl vei lăsa pe copil să-ți ducă degetele la gură
• Vei ține mâncarea în mână și îl vei încuraja să le ia de la tine
• Pune în fața copilului alimente care să-l atragă și lasă-l să le ia singur de pe suprafața respectivă
• Învață-l să ducă lingura la gură
• Arată-i cum să utilizeze o furculiță
• Învață-l cum să manipuleze singur o cană/ un pahar etc.
Citește și: 6 semne care îți indică faptul că bebelușul poate să se hrănească și cu alimente solide
Dacă vrei să-ți îmbogățești cunoștințele, auzind sfaturi de la specialiști, astfel încât să îi asiguri celui mic o dezvoltare cognitivă solidă și un sistem imunitar puternic, ești așteptată cu drag la evenimentul Primii Pași Împreună, ca parte a campaniei educaționale Nestlé „Începe Sănătos, Crește Sănătos”. Acesta va avea loc pe 27 iunie, la Cluj, în incinta „Iulius Mall” (Cinema City), între orele 17.00 și 19.00. Atenție însă, sunt doar 100 de locuri !!! Asigură-l pe al tău cu formularul de înscriere de aici: https://www.qbebe.ro/nestle/
*Evenimentul se adresează părinților cu copii între 1-3 ani. Poți veni cu cel mic, întrucât în imediata apropiere a sălii de cinema se află un spațiu dedicat jocurilor pentru copii.
Surse:
www.healthline.com, www.livestrong.com, www.momjunction.com,www.nutritionnews.abbott, www.verywellfamily.com, www.webmd.com
Urmareste-ne pe Google News
