I-am spus soțului meu, în jurămintele de nuntă, că inima mea îi aparține și că va fi cu el oriunde va merge. Nu au fost doar niște simple cuvinte care să dea bine pentru invitații la nuntă. Întotdeauna mi-am luat jurămintele în serios!
Familia mea m-a respins cu mult timp în urmă. Nu avem copii. El este singura familie pe care o am. Și mă uit cum cancerul îl mănâncă de viu. Dar el nu știe că sunt mai multe vieți în joc. Aș avea grijă de el pentru totdeauna, așa cum am jurat să fac.
Dar, uneori, dragostea nu este suficientă pentru a salva o viață!
Niciodată nu voi pune asupra lui stresul de a-i spune acum, dar păstrez un flacon de pastile pe lângă mine, pentru orice eventualitate.
Dacă îl va lua cancerul de lângă mine, voi lăsa totul în ordine. Voi face aranjamentele astfel încât să mă asigur că pleacă în termenii lui. Voi merge la înmormântare și îmi voi lua rămas bun din toată inima. Dar nimeni nu va ști că va fi doar un adio temporar. Pentru că, după ce se va termina totul, mă voi duce acasă, voi lipi un bilet pe ușă pentru soacra mea, spunându-i să nu intre și să cheme doar serviciile de urgență. Și apoi mă voi întinde în patul nostru și voi da pe gât flaconul de pastile.
Nu-l voi lăsa să plece singur...
Citește și:
Surse foto: istockphoto.com
Surse articol: Articol tradus și adaptat după o postare publicată pe Reddit
Urmareste-ne pe Google News
