Ce am învățat despre viață după ce am aflat că tatăl meu are cancer

Din fericire, lupta tatălui său cu cancerul a fost una câștigătoare. Tatăl ei este în viață, iar datorită acestui lucru atât el, cât și fiica au găsit altă perspectivă asupra vieții și nu în ultimul rând, credința în Dumnezeu. Citiți în continuare și observați cu ce senzație rămâneți după parcurgerea textului.  

Vestea primită de la tatăl meu m-a lăsat complet șocată – ”Am avut cancer”

„În luna aprilie a anului 2018 am primit un telefon care avea să-mi schimbe complet viața. La telefon era tatăl meu, care mi-a spus că a trăit un miracol și vrea să îl împartă cu mine. Credeam că este vorba de o reușită la locul de muncă, însă nu a fost nicidecum așa.

În schimb, mi-a spus 3 cuvinte pe care nu-mi imaginam în viața mea că aveam să le aud de la el: Am avut cancer.”

Doctorii i-au spus inițial că este vorba despre pietre la rinichi, însă în timpul operației au descoperit că pietrele erau de fapt tumori

„Tatăl meu s-a dus la spital pentru că avea niște banale dureri de stomac. Medicii i-au pus diagnosticul de pietre la rinichi și i-au spus că cea mai rapidă formă de eliminare a lor este operația. Tata a fost de acord, urma să fie o operație simplă, însă s-a transformat într-o operație complicată care a durat 6 ore. În tot acest timp, medicii i-au scos, de fapt, tumorile canceroase care au fost confundate inițial cu pietre la rinichi.”

Operația a fost doar începutul

„Deși poate suna imposibil, medicii au descoperit că tata, avea, de asemenea și cancer la plămâni. Spre deosebire de cancerul de la rinichi, acesta era într-o fază avansată. I-au spus că dacă vrea să trăiască, trebuie să înceapă chimioterapia cât mai repede. Cu toate acestea, nu a putut începe chimioterapia pentru că rezultatele testelor nu ieșeau concludente și tot trebuiau repetate.”

Faptul că nu a început chimioterapia a fost o intervenție divină

„Ceea ce părea să fie un coșmar fără final, s-a dovedit a fi, de fapt, un miracol. S-a dovedit că tatăl meu nu avea cancer pulmonar, ci doar o banală infecție. Unchiul meu, care a fost cu el la spital, era în mijlocul rugăciunii când a primit un telefon de la medicul chirurg, care i-a dat vestea cea bună. Unchiul meu s-a rugat în fiecare zi pentru tata. A rostit aceeași rugăciune și se pare că a fost ascultată, pentru că dacă tatăl meu începea chimioterapia cu siguranță nu mai era acum în viață.”

Mi-aș fi dorit să fiu lângă el în tot acest timp, însă mă consolez cu faptul că e în viață și că pot fi alături de el mult timp de acum înainte

„Am simțit cum mi se frânge inima în timp ce tata povestea prin câte a trecut. A ascuns acest lucru de mine, mama mea și fratele meu. Înțeleg de ce, a vrut să ne protejeze. Mă bucur totuși că l-a avut pe unchiul meu aproape, căruia îi sunt extrem de recunoscătoare pentru asta.

Chiar dacă la un moment dat, au crezut că tata mai avea doar câteva săptămâni de trăit, au perseverat, au sperat, s-au rugat și iată că în final, aceste lucruri nu au fost în zadar. Tatăl meu este un om puternic și a decis să fie puternic pentru noi. Pentru că nu voia să ne părăsească.”

Experiența ne-a schimbat tuturor membrilor familiei perspectiva asupra vieții

„Tatăl meu s-a lăsat de fumat și de băut alcool, a adoptat o dietă mai sănătoasă și a căpătat o recunoștință mai mare pentru tot ceea ce îl înconjoară. Iar noi i-am urmat exemplul.

Și relația noastră cu divinitatea s-a schimbat. Faptul că rugăciunile le-au fost auzite tatălui și unchiului meu, ne-a făcut să înțelegem cât de important este să crezi în ceva mai puternic decât tine, care poate face atât de mult bine, dacă îi ceri asta.

Acum suntem mai uniți decât înainte. Împărtășim atât momentele fericite, cât și pe cele mai puțin fericite. Trecem prin toate împreună.”

Nu în ultimul rând, femeia ne încurajează pe toți să ne bucurăm de momentele petrecute cu cei dragi și să sărbătorim în fiecare zi simplul fapt că suntem în viață și că ne putem fi împreună. Noi suntem de acord. Voi?