Mai sinceri ca niciodată. Părinții spun de ce regretă că au făcut un copil

„24/7. Fără weekenduri libere, fără concediu medical, fără nimic”

„În primii ani de viață, copiii au nevoie de MULTĂ atenție. Dacă ești norocos, găsești un loc la grădiniță, altfel cineva trebuie să aibă grijă de ei 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Chiar dacă dorm, cineva trebuie să fie prin preajmă  în caz că „se întâmplă ceva”. Fără weekenduri libere, fără concediu medical, fără nimic. Unul dintre cei doi părinți TREBUIE să fie acolo.

În plus, trebuie să te duci la serviciu, să faci curat în casă, să speli hainele (și chiar mai multe, pentru că bebelușii mudăresc multe haine), să mănânci, să gătești, să dormi, etc. etc. etc. etc. și majoritatea acestor lucruri sunt greu de făcut cu un copil prin preajmă. Să-ți împăturești hainele? Să gătești? Să speli pe jos? Greu de făcut cu un copil alergând pe lângă tine.

Să dormi? Ei bine, așteptați-vă să fiți treziți în mijlocul nopții. Timp de un an, în fiecare noapte. Să dormi în weekenduri? Să fim serioși! Ar fi bine să nu vii acasă beat la 5 dimineața dacă copilul tău se trezește la 6 sau 7...”, scrie o mămică.

„Copiii mei mi-au distrus cariera”

„Am devenit tată când aveam 19 ani. Copilul mi-a distrus viața profesională. Acum am 25 de ani, sunt blocat într-o slujbă fără ieșire. Aveam un plan, eram în armată când prietena mea a rămas însărcinată, după care m-am angajat ca ghid la o agenție de turism, urma să-mi iau câțiva ani de pauză de la școală pentru a călători prin lume, apoi urma să mă întorc la studii.

Încă iubesc copilul și am mai făcut încă doi. M-am gândit că dacă tot intrat în această horă devreme, să joc până la capăt”, a scris un tătic.

„Mi-aș fi dorit să fi făcut mai multe înainte să devin mamă”

„Singurul lucru pe care îl regret este că nu am făcut unele lucruri înainte de a deveni mamă. Să plec în vacanțe, de exemplu. Acum costă de două ori mai mult și nu poți face jumătate din lucrurile pe care probabil ai vrea să le faci. Să merg în pub-uri. Nu e ca și cum aș fi renunțat la băutură... Încă mai beau, doar că nu la baruri. Înainte îmi doream o motocicletă, acum nu mă gândesc decât la cât de nesigure sunt și cât de nepractice sunt.

Per total, nu regret că am copii, dar cred că deja mă paște o criză de vârstă mijlocie”, a scris cineva.

„Regret că am fost egoistă și am făcut proprii copii, în loc să adopt”

„Știu că sună ciudat, dar regret că am făcut copii și nu am adoptat. Atât de mulți copii din lume au nevoie de părinți, iar eu am fost în mod clar egoistă încercând să transmit gena mai departe (nu la asta mă gândeam în mod conștient la momentul respectiv, dar cred că acesta este instinctul/cauza principală) când aș fi putut adopta în schimb.

Îmi iubesc copiii. Sunt atât de fericită să fiu părinte. Am abordat problema de a deveni părinte într-un mod greșit. Ar fi fost superior din punct de vedere moral, din punctul meu de vedere, să îi ajut pe cei care există deja și care au nevoie decât să fac ceea ce am făcut eu”, a scris o mamă.

„Îmi iubesc copiii, dar m-au făcut să rămân captivă într-o relație”

„Regret că am făcut copii pentru că acum sunt într-o relație cu cineva de care nu-mi pasă. Nu plec pentru că nu vreau ca ai mei copii să fie o povară pentru societate. Nu vreau ca doi mici diavoli neadaptați să fie lăsați liberi în societate, eu am făcut greșeala, așa că e responsabilitatea mea să mă ocup de ea.

De asemenea, nu plec pentru că știu că, dacă o fac, atunci calitatea vieții lor va scădea foarte mult. Așa că aștept. Mă descurc cu țipetele nesfârșite din partea ei, cu argumentele ilogice, cu casa murdară (aruncă gunoiul pe jos, mă scoate din sărite) și cu creșterea dezgustătoare în greutate.

Oh și am discutat cu părinții mei cu ceva timp în urmă că vreau să o părăsesc. Am primit sprijin? Oh, nu. Ba chiar au sunat-o și i-au spus ceea ce le-am spus, în timp ce au spus că o vor sprijini în legătură cu orice decizie pe care o voi lua. M-am simțit atât de trădat din cauza asta”, a scris un tătic.

„E scump să crești un copil”

„Știți cât costă formula de lapte praf? Noi cheltuim cam 30 de dolari pe săptămână. Mâncarea la borcan este doar aproximativ 0,70 dolari/borcan. Scutece? O cutie de 40 de dolari ar putea ține o lună, cu excepția cazului în care copilul este bolnav sau bea o mulțime de lichide. Șervețele aproximativ 20 de dolari pe lună. Suntem norocoși că are doi bunici cărora le place să-l răsfețe cu haine, așa că am reușit să ne limităm achizițiile de haine.

Spun toate acestea, dar vreau să precizez că nu am regretat NICIODATĂ că mi-am născut fiul. Zâmbetele lui, râsetele, bâlbâielile și faptul că l-am văzut crescând au fost unele dintre cele mai satisfăcătoare experiențe din viața noastră și ceva ce voi prețui până la moarte”, a scris o mămică.

„Primul meu copil m-a făcut să vreau mai mulți... ceea ce a fost dureros”

„Am avut o sarcină perfectă cu primul meu copil și, ulterior, am pierdut 4 copii în timp ce încercam să-i oferim un frate sau o soră. Uneori mă gândesc că pierderea lor ar fi durut mai puțin dacă nu aș fi avut-o pe ea ca dovadă a cât de minunat este să ai un copil. Poate că aș putea renunța să mai încerc și să am viață în loc să mi-o petrec dorindu-mi mai mulți copii și plângând.”, a mai scris o mămică.