Psihologia copilului născut în era tehnologiei: informații de la specialist

Psihologia copilului născut în era tehnologiei: informații de la specialist

Irina Olteanu - Redactor Senior

Vei afla aici informații importante despre psihologia copilului născut în era tehnologiei, prezentate de doamna Carmen Simona Sbârnă, Psihoterapeut, coach & trainer. Ora de informatică a reprezentat cel de-al patrulea eveniment al Școlii Părinților Responsabili organizat de Qbebe.ro.

Doamna Carmen Simona Sbârnă, Psihoterapeut, coach & trainer a oferit următoarele informații la cel de-al patrulea eveniment Qbebe, Școala Părinților Responsabili:

Mi-am propus să vă vorbesc despre experiența atât ca terapeut cât și ca mamă. Dincolo de teoriile pe care o să vi le prezint, mi-ar plăcea să vă povestesc mai mult din experiența practică. Sunt terapeut de 8 ani și am întâlnit cazuri care mai de care mai dificile, dar care sper să ne ajute în ce vom discuta astăzi. 

Într-o primă etapă aș vrea să vă fac o prezentare generală, a subiectelor pe care le voi aborda. Începem cu oportunitățile tehnologiei din perspectiva psihologiei copilului și a familiei, respectiv cu ce ne ajută atât pe noi cât și pe copiii noștri, care sunt amenințările excesului de tehnologie, mai mult din ceea ce privește dezvoltarea copiilor noștri, dar și din perspectiva familiei. Am vrut să o includ și pe aceasta. Mă voi axa pe integrarea în cadrul familiei. 

scoala parintilor responsabili

Am observat, din păcate, multe cazuri pe care le-am avut în ultima perioada de adolescenți care nu mai au viață. Ei trăiesc pe internet. Iar asta este o boală a secolului nostru, din păcate, și am pus high-tech-ul ca și mod de viață. Sper să nu ajungeți acolo niciodată, dar așa se comportă ei, mai mult via internet sau pe wapp sau pe instagram. Acolo își deschid viața și mi-aș dori să ajungem într-un mod mult mai sănătos la ce ar trebui să trăiască copiii noștri. Era digitală este o provocare principală atât a noastră ca părinți, cât și a copiilor noștri și încercăm să vedem împreună cum putem controla efectele nocive ale tehnologiei și cum putem să facem parte din aceeași echipă, din aceeași tabără. 

Vom începe cu partea pozitivă, și anume avantajele tehnologiei, ne referim atât la tabletă cât și la smartphone. Avantajele ar fi că putem să descoperim foarte multe informații, atât noi cât și copiii, dar la vârsta înaintate, nu 2-3 ani. Vorbim despre vârsta școlară și adolescenți. Ei pot să se informeze mult mai rapid decât o făceam noi acum 20 de ani și să-și facă temele. În cazul studenților de la facultăți, toți profesorii, decanii le dau teme care se pot lua numai de pe internet. Nu știu dacă este neapărat un lucru pozitiv. Eu aș recomanda mai degrabă teme practice, și nu de documentare, de extras de pe internet. 

Un avantaj este că reprezintă o modalitate de a socializa rapid și la îndemâna tuturor. Copiii pot comunica între ei la distanțe mari, pot face schimb de opinii, de informații, ceea ce poate fi un lucru pozitiv. Acest lucru ajută la dezvoltarea stilului de viață.

Dezvoltarea creierului și a dexterității manuale. S-au făcut câteva studii și s-a constatat că noi putem vedea dezvoltarea lor mai rapidă. Nu este neapărat un lucru pozitiv deoarece copiii sar peste anumite etape din dezvoltare, iar eu propun ca aceasta să aibă loc în ritmul său natural. O să vă rog să citiți când aveți timp care sunt etapele dezvoltării copilului, psihologia vârstelor. Achizițiile trebuie să vină în ritmul lor și nu mult mai rapid decât trebuie. 

Plasticitatea și flexibilitatea gândirii. Se poate dezvolta prin excesul de tehnologie, dar trebuie să fim atenți în ce perioadă a vieții ne dorim ca cei mici să devină olimpici și să nu forțăm limitele. Dacă la 2 ani au nevoie să achiziționeze anumite lucruri, să ne limităm la cele pentru acea vârstă, nu la cele pentru 4 sau 6 ani. Am văzut părinți care pun foarte multă presiune pe copii, iar asta nu este un lucru sănătos. Lăsați-i să-și trăiască copilăria și pot fi mai târziu olimpici. 

Expunerea treptată. Tehnologia este sănătoasă atâta timp cât noi o controlăm. Este foarte sănătos să discutăm întotdeauna cu soțul, atunci când copiii nu sunt de față, să stabilim un set de reguli. Ce facem cu copilul, cât timp petrece la televizor. Nu mi se pare corect ca totul să fie lăsat la voia sorții, ca să zic așa. S-au făcut foarte multe studii și excesul acesta de expunere atât la internet, cât și la televizor sau tabletă intră în zona de neglijență. Poate o să vi se pară ciudat, dar așa și sună. Abuzul și neglijența copiilor nu înseamnă doar bătaie sau viol, înseamnă și expunere excesivă la factori nocivi, care pot fi vizuali și psihologici. Găsim și pe internet și la televizor. Dacă vă întrebați dacă abuzăm sau nu abuzăm, neglijăm sau nu neglijăm, gândiți-vă și la televizor și tabletă. Nu doar la ce spunem și la bătaie. Neglijență înseamnă și ignorare. 

Dacă nu petrecem timp suficient sau nu stăm de vorbă cu copiii noștri înseamnă că îi neglijăm. O să vorbim puțin mai târziu și de piramida nevoilor. Este foarte sănătoasă să o știți și să-i stimulăm pe copii pe toate etapele de dezvoltare, nu doar informațional și emoțional. Sunt mai multe etape de dezvoltare și avem nevoie să le urmeze pe toate. 

scoala parintilor responsabili

Ce se întâmplă atunci când facem exces la tehnologie? Eu m-am referit aici mai mult la tabletă, smartphone, internet, rețele sociale. Avem senzația că este doar televizorul, care este mai vechi în categorie. Copiii care sunt expuși în exces, din păcate au foarte multe efecte pe termen lung. Vă vorbesc acum din practică. Am din ce în ce mai multe cazuri care apelează la un psiholog, pe vremuri nu făceau acest lucru, de copii care devin anesteziați emoțional. Ce înseamnă anestezie emoțională? Este acea zonă în care nu mai simțim, nu mai auzim, ca și când vorbești cu un perete sau cu un zid. Copiii în ziua de astăzi devin anesteziați emoțional, tocmai datorită acestor comunicări virtuale, acelor dialoguri pe care le-ați văzut și nu mai percep bucuria. Ei nu mai trăiesc emoții. Asta se întâmplă, acestea sunt consecințele negative și am inclus și relaționarea, anestezia relațională. Este vorba de acele relații false, role playing, eu nici nu cunoșteam acest termen. Erau relațiile față în față. Ne duceam, ne întâlneam, nu existau nici telefoane. Cel care avea telefon fix era foarte fericit. Și eram cu mult mai serioși noi ca și copii, adolescenți, ne respectam cuvântul dat. 

Copiii din ziua de azi relaționează foarte rar. Se întâlnesc o dată pe lună, o dată la două luni, în schimb au relații virtuale al căror sens nu îl văd. Poți să spui că ești într-o rețea, să discuți, dar nu să stai numai acolo. Am rămas foarte tristă când am văzut copii foarte deștepți, între 10-12 ani, dar și de 16 ani care sunt elevi eminenți. Pot să fie și olimpici. Care stau pe internet între 10-12 ore pe zi. Acolo socializează, acolo mănâncă, acolo își fac lecțiile. Iar la întrebarea dacă au prieteni, răspunsul este nu. Iar asta mi se pare deja foarte trist. Există o izolare, una dintre consecințele majore. La vârsta mai mici nu am prea văzut pentru că nu prea vin părinții cu copii între 4-10 ani care încă mai speră că lucrurile se vor regla pe parcurs. Încă nu am avut cazuri. Sper să nu avem probleme la nivelul acesta. 

Un termen nou folosit de adolescenți este hominofobie. Inițial m-am speriat pentru că semnifică ceva foarte grav, teama de moarte, de oameni. Este o temere atât de puternică încât ne paralizează. În schimb copiii așa se dezvoltă. Încep să se teamă unii de alții datorită evoluției în exces a tehnologiei, dar nu a evoluției în sine, ci a accesului permanent și neîngrădit pe care îl au copiii noștri. 

Un alt aspect negativ este îndepărtarea relațiilor de familie. Aici am observat cazuri de prieteni, dar și relații care din cauza internetului nu-și vorbesc. Sunt copii care nu reușesc să comunice cu părinții. Ori din cauza părinților care stau pe internet sau pe jocuri. Încep să manipuleze elementele complexe ale tehnologiei, să anticipeze și să se adapteze. Și mai există o tipologie a copilului care se supune jocului și devine propriul sclav al jocului. Dacă jocul cere să se joace 10 ore el se va juca 10 ore. Din punctul meu de vedere trebuie să avem mare grijă să nu devină un mod de viață. Ca părinți trebuie să ne implicăm în totalitate. 

Este o provocare constantă în această epocă în care trăim și cum o putem limita pentru că are efecte dăunătoare. Va trebui să ne informăm permament asupra consecințelor, să punem acele limite ferme între privat și profesional. Să le explicați de ce este bine să rămână în zona privată și să nu expună peste tot detalii personale. Să le faceți în permanență distincția între relațiile directe și cele virtuale cu avantaje și dezavantaje. De la vârsta de la care încep să priceapă, nu de la 2-3 ani, ci de la 5-6 ani. Să le povestiți care sunt avantajele rețelelor de socializare virtuale și cele ale rețelelor de socializare directe. Ce înseamnă directe? Duceți-i la un club de desen, unul de teatru, de fotbal. Vă povestesc din experința mea. Băiețelul meu se uita la televizor, dar de când face fotbal nu l-am mai găsit deloc. Televizorul stă închis. Faptul că a dispărut este mai bine din punctul meu de vedere. 

Comunicarea prin wapp, messenger versus dialogul direct cu prietenii și familia. Va trebui să le explicați constant ce se întâmplă acolo și ce se întâmplă în viața de zi cu zi și ce câștigă și ce pierd. Vor lua singuri deciziile potrivite. 

Cum putem să combatem efectele dăunătoare ale tehnologiei? Să le cultivăm spiritul de echipă. Prin a merge la un sport, în general cel de echipă este mai indicat pentru că dezvoltă mai multe abilități decât cel individual, dar încercați ce li se potrivește și ce le place. Copiii, părinții, bunicii și educatorii în aceeași tabără este dificil, este un deziderat pe care nici eu nu am reușit să-l fac, mai ales că la grădiniță mulți copii stau în fața televizorului la desene animate. Nu se poate realiza idealul, dar încercăm, pe cât posibil. Să stabilim limite ferme cu ore clare de acces, să flexibilizăm relațiile și regulile de comunicare. Pentru mine asta este mai important decât orice am vorbit. Atâta timp cât suntem alături de ei și discutăm constant despre ce nevoi au, ce doresc să facă, în ce moduri și cu cine vor să se joace ar fi mult mai simplu să trecem peste acele probleme care apar mult mai târziu. Să aveți o relație deschisă și o comunicare bună părinte-copil.

Mai multe informații aflați direct de la doamna Carmen Simona Sbârnă!

SPONSORI

laropharm
acvaticbebeclub
 activitcolostrupremium
 KIA  Himalaya  
Articolul urmator
Iubirea învinge! O femeie și-a cunoscut sufletul pereche când era deja însărcinată în 25 de săptămâni. A născut la a patra lor întâlnire
Iubirea învinge! O femeie și-a cunoscut sufletul pereche când era deja însărcinată în 25 de săptămâni. A născut la a patra lor întâlnire

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    A rămas însărcinată în timp ce era deja gravidă. A născut gemeni, deși au fost concepuți la distanță de trei săptămâni
    A rămas însărcinată în timp ce era deja gravidă. A născut gemeni, deși au fost concepuți la distanță de trei săptămâni

    Poți să rămâi gravidă în timpul sarcinii? Ei bine, da! I s-a întâmplat unei femei din Marea Britanie, care a rămas însărcinată cu al doilea copil...

    Nimeni nu dorea să îmi țină bebelușul în brațe când l-am născut pentru că era prea urât. Dar iată cum arată acum
    Nimeni nu dorea să îmi țină bebelușul în brațe când l-am născut pentru că era prea urât. Dar iată cum arată acum

    Foarte puțini nou-născuți sunt cu adevărat drăgălași, să recunoaștem. Bebelușii vin pe lume cu pielea zbârcită de la 9 luni de înotat în lichid amniotic,...

    A venit pe lume la 22 de săptămâni și a primit șanse mici de viață, dar a sfidat moartea! "Era transparent când l-am născut"
    A venit pe lume la 22 de săptămâni și a primit șanse mici de viață, dar a sfidat moartea! "Era transparent când l-am născut"

    Cu un pronostic nu foarte îmbucurător la naștere, bebelușii prematuri pot supraviețui și se pot dezvolta normal în ciuda speranțelor minime la o viață normală. Cu...

    Pe urmele copiilor instituționalizați de la Sighet, cu ajutorul tehnologiei. În ce condiții erau ținuți
    Pe urmele copiilor instituționalizați de la Sighet, cu ajutorul tehnologiei. În ce condiții erau ținuți

    Pe strada Avram Iancu nr. 28, într-o clădire cu patru etaje, a fost înființat, în anul 1973, Căminul pentru minori deficienți nerecuperabili Sighetu Marmației, care...

    Am auzit o voce de bărbat prin monitorul copilului meu de 1 an. Când am intrat în cameră, nu era nimeni acolo
    Am auzit o voce de bărbat prin monitorul copilului meu de 1 an. Când am intrat în cameră, nu era nimeni acolo

    Un tată din Australia povestește experiența bizară prin care a trecut recent, atunci când a auzit o voce de bărbat vorbind prin monitorul bebelușului său. Când a intrat...

    Cum mi-am convins copilul să se spele pe dinți în fiecare zi. Am folosit psihologia inversă!
    Cum mi-am convins copilul să se spele pe dinți în fiecare zi. Am folosit psihologia inversă!

    Știți deja că cei mici nu se spală pe dinți din proprie inițiativă - cel puțin, nu în general. De obicei, trebuie ca părintele să insiste și uneori, pur și simplu nu...

    Două învățătoare din Iași au bătut cu bestialitate un copil de șapte ani: „Era cu obrajii și urechile învinețite”, spune mama copilului
    Două învățătoare din Iași au bătut cu bestialitate un copil de șapte ani: „Era cu obrajii și urechile învinețite”, spune mama copilului

    Două învățătoare de la un afterschool din Iași au bătut cu mâinile și picioarele un băiețel de 7 ani. Agresiunile au avut loc în perioada noiembrie-decembrie 2022...

    Psihologia online-ului: ce semne de punctuaţie nu trebuie să pui în mesaje
    Psihologia online-ului: ce semne de punctuaţie nu trebuie să pui în mesaje

    Punctul de la sfârşitul mesajelor este neprietenos şi impersonal, au descoperit cercetătorii. Este corect, conform normelor gramaticale dar greşit, conform normelor psihologice.

    © 2024 Qbebe