Cum si de ce se propaga intamplarile din timpul zilei in visele copilului

Oh, eu am visat foarte frumos! Ca veneam la scoala zburand si de aici, cand vroiam sa ies afara, ma ridicam si pluteam pana in curte, ca un fluturas!, completeaza Miruna (7 ani).

Ce se intampla noaptea cu micutii nostri? Prin ce lumi umbla mintea lor dupa ce inchid ochii, ce fiinte le populeaza capusorul, prin ce intamplari trec si ce sa intelegem noi, adultii, de aici?

Cum functioneaza creierul copiilor in timpul somnului

Se pare ca, inca de la nastere, copiii trec in timpul somnului prin faza REM (rapid eye movement - miscari oculare rapide), adica perioada in care se formeaza visele. Nou-nascutii petrec in aceasta faza jumatate din timpul pe care il dorm. Comparativ, adultii au parte de stadiul REM numai un sfert sau o cincime (20%) din timpul somnului, restul derulandu-se in etapele lipsite de vise. Ce se intampla in timpul somnului REM? Expertii il mai numesc si "somn paradoxal", pentru ca organismul este adormit, insa creierul se misca aproape la fel de repede ca in stare de veghe. Respiratia se accelereaza, bataile inimii sunt mai neregulate, muschii se relaxeaza, iar grupele de muschi "ingheata", pentru a impiedica actiunea in timpul visului; globul ocular se misca foarte repede sub pleoape, inainte si inapoi. Somnul REM pare sa fie o necesitate a organismului: in restul timpului, functiile biologice se echilibreaza, iar in timpul somnului REM, creierul inregistreaza o activitate intensa, procesand imaginile si evenimentele "depozitate" de-a lungul zilei. Acum, creierul este "setat" sa rezolve dificultati punctuale, imediate, intampinate pe parcursul zilei.

Bebelusii petrec jumtate din timpul pe care il dorm in acest stadiu, care pare sa fie foarte important pentru sistemul lor nervos. Exista experti care sustin (Roffwarg si colaboratorii sai) ca somnul paradoxal are un rol important in dezvoltarea sistemului nervos, intr-un mod similar cu cel al exercitiilor fizice pentru dezvoltarea muschilor.

Ei au pornit de la observatia ca activitatea intensa a creierului, din aceasta perioada, necesita consumul unui aport de oxigen mai ridicat decat in timpul oricarui exercititu fizic sau mintal din timpul perioadei de veghe. Asadar, somnul REM ar oferi o sursa de stimulare interna necesara maturizarii creierului, in special la copii. Alti specialisti intaresc rolul somnului paradoxal: pe parcursul acestuia, se pare, creierul copilului "construieste" tipare de actiune si de raspuns, devine integrat si ajuta la achizitionarea si dezvoltarea limbajului.

Poate aceasta sa fie explicatia pentru care bebelusii petrec atat de mult timp in stadiul REM. Daca ar putea visa in aceasta vreme, atunci visele lor ar echivala cele 8 ore zilnice de munca. Specialistii sustin insa ca acest lucru nu este posibil. Cam multa procesare pentru cele cateva imagini si senzatii pe care un bebelus le percepe in timpul zilei, nu-i asa?

De la ce varsta viseaza copiii?

Daca bebelusii nu viseaza, atunci copiii de la varsta incep sa viseze? Sunt voci care spun ca inca de la doi ani, si ca visele micutilor au rol in descarcarea impulsurilor fiziologice (de foame si sete). Imaginatia omului incepe sa se formeze de pe la 18 luni, asa ca atunci pare-se ca se formeaza si primele vise. Specialistii in neurostiinte, pe de alta parte, sustin ca abilitatea de a visa reprezinta un proces cognitiv care necesita alte achizitii. Un copil trebuie mai intai sa fie capabil de a-si imagina lucrurile, in plan vizual si spatial. Se pare ca pana si la 4 sau 5 ani, micutii descriu visele ca fiind statice si plane, fara personaje care se misca ori actioneaza in vreun fel, avand o gama restransa de emotii si fiindu-le greu sa isi aminteasca ce anume au visat.

Se pare ca visele "serioase", ce pot fi povestite ca si intamplari cu fir narativ, se instaleaza in jurul varstei de 7-8 ani, atunci cand copilul capata un sentiment de sine, un simt al sinelui, o identitate. Fapt explicabil, de vreme ce constiinta de sine este o conditie pentru ca micutul sa se poata proiecta si recunoaste pe sine insusi in visele lui. Cu cat mai constient de sine devine un copil, cu atat mai structurate si rezonante incep sa fie descrierile viselor sale nocturne.

Cum si de ce se propaga intamplarile din timpul zilei
in visele copiilor?

Si totusi, ce se intampla in timpul viselor pe care le au copiii, atunci cand le au? Cum sunt visele importante pentru functionarea lor si cum se leaga ele de realitate? Visele transpun universul launtric al copilului, sau, mai exact, parti din el. In timpul somnului, creierul actioneaza la evacuarea tensiunilor zilnice, a frustrarilor si a conflictelor. Toate miscarile launtrice ale copilului, temerile si aspiratiile lui, ceea ce isi imagineaza la un loc cu lucrurile aflate in subconstient, isi gasesc in visele o "scena". Limbajul intern si capacitatea de a procesa evenimentele si de a stabili conexiuni sunt necesare in "faurirea" viselor: fara acestea, creierul nu dispune de "uneltele" cu care sa actioneze. Se poate totusi ca micutii sa aiba vise de la o varsta mai frageda decat se poate dovedi, dar sa nu fie capabili sa exprime acest lucru, pana cand nu stapanesc suficient de bine limbajul. Pana in punctul in care dispun de ale strategii prin care sa isi exteriorizeze angoasele, fricile, dorintele, visele reprezinta o bine-meritata supapa.

Nu este usor sa descifrezi visele micutilor, insa, incepand din punctul in care ei le pot reproduce, este bine sa ii incurajam sa o faca. Fara sa avem asteptarea de a intelege totul, ele ne dau ocazia sa patrundem in universul copiilor si sa obtinem indicii valoroase despre lumea lor emotionala. Sa tinem minte ca, in urma unui vis, esentiala este emotia pe care o resimte "autorul". Mai important decat scenariul in sine, decat deznodamantul sau personajele, conteaza ce emotie traieste copilul in vis si la trezirea din somn. Cu ce "gust" ramane.

Apoi, sa ne amintim ca micutii sunt predispusi spre sperieturi si spre fabulatie. Universul este un loc magic, in care necunoscutul si cunoscutul se imbina ca intr-un basm, fara reguli clare si cu posibilitati infinite. Copiii au nevoie sa scorneasca intruchipari negative si pozitive, lucru pe care il fac si daca ii ferim de toate desenele animate si de toate basmele din lume. Predispozitiei spre frica, micutul ii gaseste remediu si totodata teren de exteriorizare, in jocuri, in fantezii si in vise. Este firesc, deci, sa aiba vise de toate felurile. Acum, sa vedem: care sunt cateva din scenariile si personajele cele mai des intalnite in visele copiilor?

1. Vise frecvente ale copiilor: Monstrii

Ce sau cine sunt monstrii care ne sperie copiii noaptea? Care este legatura lor cu realitatea, daca exista una? Copiii asculta cu vigilenta povesti care au in centru monstri si isi povestesc unii altora tot felul de nascociri cu monstri teribili. Visele sunt un teritoriu pe care ei nu il pot controla, ceea ce le convine (atata vreme cat nu se transforma in cosmaruri), pentru ca pentru un copil este obositor sa mentina prea mult controlul. Atunci cand viseaza evenimente urate si monstri, "nu este vina lui". Iar faptul ca se trezeste din somn si constata ca realitatea difera, ca monstrul nu este real, il ajuta pe copil sa recapete increderea in biruinta binelui asupra raului.

Ce pot reprezenta monstrii din vise? Adeseori, ei sugereaza o situatie in care copilul se simte in pericol. Monstrii care se ascund sub pat (renumitul "bau-bau"), dupa usa, in sifonier, sunt acele aspecte imprevizibile din viata lui, care il ingrijoreaza. Sa cercetam: trece copilul printr-o perioada cu grad ridicat de incertitudine? Au loc schimbari in mediul sau? Se muta la alta scoala, trece in alta clasa, se schimba colegii sau invatatoarea, mama a ramas insarcinata, este cineva bolnav in familie sau intre prieteni, s-a certat cu prietenul cel mai bun sau a facut o boacana nemarturisita la care nu stie deznodamantul? Fiecare din aceste scenarii poate genera un monstru care ii strica somnul.

Alta data, monstrii sunt intruchiparea unei persoane care l-a speriat: adeseori, o persoana de referinta, in care a zarit o latura pe care nu o cunostea. Poate mama a tipat mai tare la el decat de obicei, poate educatoarea a fost prea aspra, poate tata s-a rastit la mama, sau poate cineva intalnit recent l-a amenintat. Putem merge pe acest fir, sa il intrebam ce il sperie si sa il rugam sa ne povesteasca cele mai frumoase si cele mai infricosatoare momente ale zilei.

Si, la fel de important, monstrul din vis poate fi insusi copilul. Mai bine zis, un aspect al sinelui sau. Pentru copii este inspaimantator sa observe tendinte agresive in ei insisi. Le este greu sa isi asume ca vor sa loveasca, vor sa se razbune, vor sa raneasca, sa minta, sa se ascunda. Ceea ce ii opreste deseori este frica. Nu au mai experimentat aceasta sinceritate si asumare, nu au fost incurajati, iar experienta le-a dovedit ca parintii se supara atunci cand "adulmeca" asa ceva. De frica, nu vor putea vedea ca au aceste tendinte in ei si le vor reprima inconstient, iar acestea vor lua forma monstrilor din vise. Sa ii vorbim copilului despre oameni cu parti bune si parti rele, sa ii citim povesti cu personaje care se dovedesc si bune si rele, in contexte diferite. Sa ii aratam ca si noi suntem un mixt din tendinte armonioase si tendinte razboinice. In acest fel, il incurajam sa accepte ca poate fi si "rau", fara sa il mai apuce groaza.

2. Vise frecvente ale copiilor: Senzatia de cadere in gol

Acesta este un vis pe care multi dintre noi l-am experimentat. Eu nu imi amintesc sa il fi avut in copilarie, dar se pare ca destui copii il "reclama". Cei care l-am trait, cunoastem senzatia puternica si reala de cadere in gol, acea sperietura care ne trimite in stare de veghe, inainte de a afla deznodamantul visului. Cand si de ce au copiii acest vis? Poate fi chiar un vis recurent si apare in perioade de framantare, atunci cand ceva in universul micutului se schimba. Pentru copiii de pana la 6 ani, ordinea (in mediu, in lucruri, in relatii, in rutina zilnica) este esentiala. Micile schimbari il pot destabiliza puternic, dandu-i sentimentul ca "lumea i se da peste cap". Dupa 6 ani, schimbarile sunt mai usor asimilate de copil, dar ele trebuie sa se petreaca pe un fond de stabilitate si siguranta in familie.

Pentru un adult, este mai greu de inteles de ce inlocuirea mobilei din sufrageriei poate tulbura un prescolar de 5-6 ani, sau de ce sosirea unor vecini noi in apartamentul de vizavi il preocupa asa de tare. Ei bine, vestea buna este ca nu trebuie sa intelegem totul. Insa trebuie sa acceptam si acele "legi" ale dezvoltarii, care ne influenteaza copilul si familia. Un copil care trece prin schimbari, cu cat sunt ele mai mari, cu atat devine mai anxios si agitat - stari care se reflecta in somn. Visele in care pierde controlul, in care pamantul nu mai este sub picioarele lui, in care cade in gol, devin acum previzibile. Este important sa stam de vorba cu cel mic, sa il intrebam ce il supara si sa ii descriem schimbarile care se petrec. Sa ii explicam ce se schimba, cum, de ce, cum vor deveni lucrurile, de ce este nevoie de aceasta schimbare si, mai ales, ce anume ramane.... neschimbat. Sa punem accent pe aspectele stabile din viata lui si sa il asiguram ca printre acestea se numara si dragostea noastra pentru el.

3. Vise frecvente ale copiilor: Am puteri magice

Iata un vis pozitiv, pe care il putem exploata cu seninatate. Sa nu il lasam sa treaca, pur si simplu. Copiii viseaza si cu ochii deschisi ca au puteri magice, daramite cu ochii inchisi. Putem sa ne bucuram impreuna cu el de fantezia sa, pentru ca avem ocazia sa aflam in ce aspecte anume traieste copilul sentimentul de putere personala. Ce facea in vis? Ce puteri avea? Cui, ce i-a facut? Ce intentii avea? Ce problema a rezolvat? Pe cine a pedepsit? Cui a facut o bucurie? Avem ocazia sa aflam nevoile si dorintele copilului, la fel ca asteptarile de la sine si de la cursul lucrurilor. Copiii preiau controlul in aceste vise si regizeaza realitatea dupa bunul plac. Ce i-ar placea copilului?

Visele frumoase, de acest fel, pot fi usor explorate, ajutandu-ne astfel sa ii cream copilului obsinuinta de a relata visele. Visele frumoase pot fi mai usor aduse si impartasite, decat cele neplacute. Iar experienta de a povesti ce a visat si cum s-a simtit, se inscrie in mintea micutului. La urmatoarele vise, chiar si mai putin placute, o va putea relua cu o usurinta sporita. In plus, avem privilegiul de a impartasi sentimentul succesului, al puterii personale, al biruintei, sentimentul de a fi capabil, pe care copilul il traieste si il integreaza in identitatea sa. Cu prima ocazie cu care vedem ca uita, ca deznadajduieste sau ca are o parere proasta despre sine, putem, cu tact, sa ii aducem aminte de acest sentiment... de aceasta parte pozitiva si puternica din el.

4. Vise frecvente ale copiilor: Prietenii devin dusmani

Prietenul care il loveste sau il tradeaza (il paraste mamei, il face de ras in fata clasei etc.). Jucaria favorita care prinde viata si il paraseste pe copil, fugind pe geam. Robotelul de lego care il ataca din senin. Animalul de casa care se intoarce spre el si il ameninta, il necajeste sau il musca. Copilul se trezeste suparat si speriat in timpul noptii sau dimineata, cu o tulburare pe care o poarta cu el si la micul-dejun. Ce se intampla?

Astfel de vise ale copiilor tradeaza o nesiguranta pe care o au in viata reala, din partea cuiva. Cand copilul resimte o amenintare din partea cuiva semnificativ, pe care il credea aliat, protector, prieten, surpriza neplacuta il urmeaza si in somn. Chiar parintii pot deveni astfel de personaje, daca trec printr-o perioada sensibila, in care schimbarile comportamentale sunt vizibile. Un parinte stresat care nu mai are rabdare sa isi asculte copilul si il repede de mai multe ori pe seara. O mama ingrijorata de boala cuiva din familie, de o situatie apasatoare la serviciu sau de o problema financiara. Un bunic a carui sanatate se subrezeste si a carui iritare nemotivata creste.

Persoanele din familie sunt primele care il tulbura pe copil, daca se "transforma". Apoi, cele din cercul de prieteni si de la scoala. Poate ca, la joaca, un copil il tachineaza. Poate ca la scoala un coleg triseaza. Copilul experimenteaza dualitatea firii umane si incercarea nu este usoara pentru el. Are nevoie de asistare: aceste vise ne dau indicii ca este momentul sa ii fim alaturi. Sa il asiguram ca omul se supara, dar ii trece; ca toti oamenii sunt incarcati de emotii si ca pot face lucruri sau pot spune vorbe pe care nu le cred; ca si adultii, nu doar copiii, au nevoie de rabdare. Sa il ajutam sa isi regaseasca increderea in oameni si sa inlaturam amenintarea pe care o resimte.

5. Vise frecvente ale copiilor: Sunt dezbracat in public

Iarasi un vis pe care cei mai multi dintre noi il cunoastem. Este fascinant acest inconstient colectiv, care "impartaseste" aceleasi fantezii, imagini si simboluri. Si, uneori, iata, si trairi. Este usor pentru noi sa intelegem senzatia de rusine, de dezgolire, de a nu se putea ascunde, de a fi expus si vazut, pe care a trait-o copilul in somn. Putem sa ii venim in intampinare cu propria experienta, sa ii povestim ca si noi ne-am simtit asa, ca si noi am visat astfel, ca multi oameni patesc asta. Ii putem apoi raspunde - caci ne va intreba - de ce. Cum sa privim acest vis. Ce ne spune el. 

Dar noi stim ce ne spune? Copilul care viseaza ca ramane dezbracat in public sau ca are nevoie sa mearga la toaleta, iar toaleta nu are pereti, traieste un sentiment acut de vulnerabilitate in viata reala. Adeseori, evenimentele actuale cu care se confrunta par - si pot fi - benefice, placute. Copilul incepe un nou an scolar, trece intr-un alt nivel, schimba scoala, si-a facut prieteni noi... Lucrurile merg bine, are parte de bucurii, si atunci de unde si pana unde astfel de vise?

Chiar si schimbarile placute pot genera anxietate, atunci cand copilul resimte o anumita presiune asupra lui. Copilul simte ca are de indeplinit anumite asteptari: ca trebuie sa se ridice la anumite standarde, sa ramana preminat - de exemplu; sa pastreze impresia buna pe care a facut-o; sa nu isi dezamageasca noii prieteni etc. Teama ca binele actual sa nu se risipeasca, teama ca poate nu merita bucuriile pe care le are, ia forma viselor in care copilul ramane "in pielea goala", fara masti, aparari si fatade. Este expus, lumea il vede "asa cum este".

Nevoia copilului este de a fi sincer si acceptat ca atare, pentru ceea ce este. De vreme ce stim asta, putem sa aflam ce anume din evenimentele reale il ingrijoreaza si ii putem primi, iar apoi combate ingrijorarea. Sa il asiguram ca oamenii sunt imperfecti - chiar si prietenii cei noi care par perfecti. Ca oamenii cauta sa fie acceptati si iubiti, drept urmare si ei sunt dispusi sa accepte si sa iubeasca. Sa ii amintim ca valoarea lui nu sta in note sau in performante - acestea pot varia, la fel ca norii pe cer si ca fenomenele meteo. Valoarea lui, insa, ramane neschimbata. Sa il incurajam sa aiba curaj, sa fie el insusi, sa cautam impreuna punctele sale forte si calitatile pe care le recunoaste la el insusi. Si sa avem convingerea ca perioada aceasta de nesiguranta va trece; sa avem rabdare impreuna cu el...

Copiii vostri ce vise va povestesc? Ce descoperiti in scenariile din visele lor? Cum va ajuta ele sa ii descoperiti universul?

Bibliografie: www.huffingtonpost.com, http://www.consultanta-psihologica.com/, http://medlive.hotnews.ro/, www.psychologytoday.com, http://voices.yahoo.com, www.dreams.co.uk, www.livescience.com, www.vasileteodor.ro, www.ivillage.com