Din grija pentru copilul tau

Dacă știi stadiile de dezvoltare cognitivă a copilului, vei fi un părinte mult mai bun

A fi părinte seamănă, din ce în ce mai mult, cu o școală. Fie că este vorba de stilurile parentale, de cele mai bune metode de disciplinare sau de inteligența emoțională a copiilor, avem tot mai multe de învățat. Vrem să creștem copii adaptați, care să aibă succes și să fie fericiți, în același timp. Dar poate că noi înșine am rămas oarecum în urmă, față de noile descoperiri științifice. Așa că trebuie să ne punem la punct, ca să-i putem pregăti pe cei mici pentru viață. Iar unul dintre primele lucruri pe care trebuie să le deprindem este să cunoaștem stadiile de dezvoltare cognitivă ale copilului.

Vrem cei mai buni copii? Atunci trebuie să învățăm să fim cei mai buni părinți. Se pare că grupurile de educație parentală nu mai sunt suficiente. Astăzi, părintele trebuie să știe să-și crească și să-și educe copilul după criterii științifice. Trebuie să se informeze despre toate dedesubturile vieții intelectuale și emoționale a celui mic. Iar una dintre primele lecții este cea despre stadiile de dezvoltare cognitivă a copilului. Oare ce se ascunde sub această denumire care ne intimidează?

fata construieste

Ce sunt stadiile de dezvoltare cognitivă a copilului

Acest concept a fost introdus de psihologul elvețian Jean Piaget. Timp de peste 6 decenii, Piaget a studiat dezvoltarea copilului, din punct de vedere fizic, comportamental și al capacităților mentale. Înainte de teoria sa, copilul era considerat o mică versiune a adultului. Psihologul elvețian a fost primul care a arătat că un copil are un cu totul alt mod de gândire și de a vedea lumea față de un adult. Bazat pe observațiile sale, Piaget a tras concluzia că cei mici nu sunt mai puțin inteligenți ca adulții, pur și simplu gândesc altfel. Descoperirea sa a fost considerată revoluționară; Einstein însuși a spus despre ea: "numai un geniu se putea gândi la asta." Conform lui Piaget, există patru stadii de dezvoltare cognitivă la copil, de-a lungul cărora se formează operații mintale din ce în ce mai complexe, trecându-se de la acțiunea în lumea concretă către operarea într-o lume interioară, abstractă. Piaget consideră că de-a lungul celor patru stadii de dezvoltare cognitivă, copiii se comportă ca niște mici savanți: experimentează, fac observații și învață despre lume. Pe măsură ce interacționează cu lumea din jur, copilul construiește o nouă treaptă peste cunoașterea deja existentă. Imaginați-vă o clădire, la care din timp în timp se adaugă un etaj nou. Dar nici un etaj nu este identic cu primul, iar lucrurile din interior sunt din ce în ce mai sofisticate. Ba chiar întreaga clădire se schimbă, pe măsură ce se construiește un nou etaj: se modernizează, capătă altă arhitectură, este dotată cu echipamente complicate, dobândește funcții noi. Cam așa se întâmplă și cu inteligența copilului, de-a lungul celor patru stadii de dezvoltare cognitivă. Aceste stadii au fost denumite de Piaget:
1. Stadiul senzorio-motor: de la naștere la 2 ani
2. Stadiul preoperațional: de la 2 la 7 ani
3. Stadiul operațiilor concrete: de la 7 la 11 ani
4. Stadiul operațiilor abstracte: de la 12 ani în sus

Caracteristicile stadiilor de dezvoltare cognitivă la copil

1. Stadiul senzorio-motor începe de la naștere și durează până în jur de doi ani. Principalele sale trăsături sunt:
- Copilul cunoaște lumea prin simțuri și mișcare. Tot ceea ce vede, aude sau simte este un mod de învățare pentru el. Fiecare mișcare este un mic experiment, care îi permite să exploreze ce este în apropierea sa.
- Suptul, apucarea obiectelor, privitul în jur, ascultatul sunt primele modalități de cunoaștere pentru cel mic
- Copilul începe să-și dea seama că este o ființă separată de persoanele și obiectele din jurul său
- Începe să înțeleagă că acțiunile sale pot face lucrurile să se schimbe în jur
- Copilul deprinde limbajul. Primele cuvinte sunt rostite în jur de șase- șapte luni, apoi vocabularul se îmbogățește, pe măsură ce copilul crește
- Copilul înțelege permanența obiectului: faptul că un obiect sau o persoană continuă să existe, chiar dacă el nu le mai vede. Aceasta este o piatră de temelie pentru cunoașterea copilului, care este pregătit acum să le dea nume obiectelor din jur și să aibă primele reprezentări despre lume, adică să poată numi un obiect, chiar și atunci când nu este prezent.

2. Stadiul preoperațional durează între doi și șapte ani și este caracterizat de:
- Gândirea simbolică: copiii încep să gândească simbolic și să folosească cuvinte și imagini pentru a denumi obiecte
- Gândirea egocentrică: la această vârstă, copilul se consideră centrul universului și are dificultăți să vadă lumea din perspectiva celorlalți. Totodată, are încă dificultăți de a distinge între fantastic și realitate, poate demonstra un tip de gândire magică: de exemplu, că luna sau soarele sunt mișcate de către ei înșiși, că pot face să bată vântul sau că obiectele din jur sunt însuflețite.
- Gândirea concretă: chiar dacă au dezvoltat limbajul și reprezentarea, copiii au încă tendința de a se raporta la lucruri în manieră foarte concretă. Astfel, deși pot iniția jocuri simbolice- să pretindă că sunt un anumit personaj sau că fac anumite lucruri- copiii preferă să se joace manipulând obiectele în lumea reală: construiesc folosind cuburi, îmbină piese, trag la țintă, folosesc mingea, etc.
Dezvoltarea limbajului este unul dintre punctele de referință ale acestui stagiu. Copiii pot începe să utilizeze literele și cifrele, să aibă o gândire numerică, încep să facă distincția între trecut și viitor. Cu toate acestea, gândirea abstractă nu le este încă accesibilă. Interesant este în acest stagiu faptul că cei mici nu înțeleg ideea de conservare a formei. Astfel, dacă le arăți aceeași cantitate de apă într-un pahar înalt și într-unul scund, dar mai larg, vor spune că este mai multă apă în cel înalt. La fel, dacă le arăți aceeași cantitate de plastilină sub forma unei mingii sau sub forma unei plăcințele (disc) vor spune că este mai multă plastilină în forma sferică, pentru că este mai bombată.

fetita doctor
3. Stadiul operațiunilor concrete
Al treilea stagiu de dezvoltare cognitivă la copil este cel al operațiunilor concrete. În timpul acestui stadiu au loc câteva evenimente importante de dezvoltare:
- Copilul începe să gândească logic despre evenimentele concrete
- Copilul începe să înțeleagă conceptul de conservare: poate pricepe că este aceeași cantitate de apă în paharul înalt și subțire și în cel scund și larg
- Gândirea sa devine mai organizată, dar încă se păstrează foarte mult în concret
- Copiii încep să folosească gândirea inductivă: pornind de la lucruri concrete, particulare să ajungă la lucruri generale (de exemplu, constatând că vrăbiile, porumbeii, rațele zboară, copilul poate concluziona că toate păsările zboară)
Tendințele egocentrice din stadiul anterior încep să dispară sau să se diminueze. Copiii au capacitatea de a înțelege și accepta punctul de vedere al altor persoane, iar, dacă sunt îndrumați corect, își dezvoltă empatia- capacitatea de a se pune în locul celuilalt.
Stadiul operațiunilor concrete durează până în jurul vârstei de 11 ani.

4. Stadiul operațiunilor formale începe cu vârsta de 12 ani, uneori la vârste mai târzii, în funcție și de modul în care a fost stimulat copilul și a avut acces la sarcini de cunoaștere. Caracteristicile majore ale acestui stadiu se referă mai ales la capacitatea de a gândi abstract, de a folosi simboluri- cuvinte, cifre, imagini abstracte- pe care le manipulează pe plan mental. În felul acesta are loc o interiorizare a lumii și copilul se desprinde de tărâmul concretului pentru a pătrunde în lumea abstractă ce caracterizează matematica, științele, gândirea filosofică, toate domeniile cunoașterii. Principalele trăsături ale acestui stadiu sunt:
- Capacitatea copilului de a gândi abstract și ipotetic
- Conturarea unei viziuni asupra lumii, asumarea unor valori morale care stau la baza formării caracterului. Copilul se gândește din ce în ce mai mult la aspecte ce țin de filosofia de viață, la aspecte etice, sociale, politice, care cer o gândire de tip abstract
- Copilul începe să folosească din ce în ce mai mult gândirea deductivă, pornind dinspre general pentru a ajunge la informații specifice, particulare (de exemplu: "Toate metalele conduc căldura; fierul este metal, deci va conduce căldura")
Acest stadiu final al dezvoltării cognitive la copil implică dezvoltarea logicii, abilitatea de a face raționamente și de a înțelege ideile abstracte. În acest punct adolescentul are capacitatea de găsi soluții multiple la diferite probleme și de a gândi mai științific asupra lumii.
Este foarte important că Piaget nu vede procesul de dezvoltare cognitivă a copilului ca pe o evoluție cantitativă. Pe măsură ce cresc, copiii adaugă, desigur, informații și cunoștințe noi la experiența lor anterioară. Dar importantă este schimbarea calitativă, faptul că structura în sine a gândirii se modifică, nu doar conținuturile ei. Astfel, un copil de 7 ani nu doar că are mai multe cunoștințe ca atunci când avea doi ani. Are loc și o schimbare fundamentală în modul în care utilizează cunoștințele, în modul în care se raportează la lume.

Cunoscând stadiile de dezvoltare cognitivă la copil, poți fi un părinte mai bun

De ce? Pentru că poți aplica aceste cunoștințe la activitățile pe care le faci cu copiii și le poți oferi experiențe și cunoștințe corespunzătoare stadiului lor de dezvoltare.
Astfel, până la doi ani, când copilul se află în stadiul senzorio-motor de dezvoltare:
- poți utiliza obiecte cât mai interesante, care să stimuleze atenția și interesul copilului tău: obiecte colorate, muzicale, cu lumini, care fac diferite mișcări, toate acestea reprezintă suport pentru primele abilități de învățare ale copilului. Este foarte bine să permiți copilului să fie curios, să umble cu diferite obiecte și dispozitive (păstrând siguranța), pentru că el este în stadiul în care descoperă formele, mișcarea, muzica, cuvintele.
- Poți face jocuri în care ascunzi un obiect, apoi i-l arăți, pentru ca cel mic să dobândească înțelegerea constanței obiectelor, a faptului că ele există și când noi nu le vedem
- Încurajarea mișcării este foarte importantă, pentru că prin mișcarea în spațiu copilul explorează lumea, își depășește temerile, descoperă tot felul de lucruri noi, care îl ajută să se dezvolte
- În acest stadiu poți începe să stabilești anumite rutine pentru a intra în obișnuința copilului și a fi mai ușor de implementat în stadiile ulterioare: rutine legate de igienă (să se spele pe mânuțe, pe față, pe dinți, în jur de doi ani; rutine legate de ora de somn; de mese sau de joacă)

Important este să luăm în considerare și dezvoltarea emoțională a copilului pe parcursul acestor stadii de dezvoltare, arată Sarah Lytle, de la Learning & Brain Sciences Institute, University of Washington. Este foarte important să urmărim în mod egal ce învață copilul din punct de vedere al cunoștințelor, dar și abilitățile sale sociale și emoționale. În acest stadiu de dezvoltare, este important ca cel mic să-și consolideze încrederea în părinte, să se poată baza pe el, pentru că numai așa poate deveni un copil explorator și care nu are inhibiții legate de lume și de relațiile cu ceilalți. Trebuie să fim foarte atenți la momentul în care copilul caută privirea și aprobarea noastră, pentru că atunci reprezentăm pentru el un punct de referință. Trebuie să-i răspundem prompt și să fim suportivi; doar așa va dobândi încredere și autonomie.
Pentru a încuraja dezvoltarea limbajului, fiecare nou cuvânt trebuie însoțit cu o privire atentă, stimulativă și repetat pe un ton accesibil copilului. Poți folosi un ton copilăresc, dar este important să spui cuvintele corect și complet, pentru ca cel mic să deprindă deja o vorbire coerentă.

În stadiul preoperațional, copilul începe să deprindă jocul simbolic, iar acest lucru reprezintă o activitate importantă de învățare pentru el.
- Puteți juca împreună orice tip de joc în care folosiți diferite obiecte ca pe înlocuitori pentru alte obiecte: de exemplu, spunem că scaunul este o navă spațială sau ne prefacem că suntem un anumit personaj dintr-o poveste. În acest fel susținem dezvoltarea gândirii simbolice a copilului, care va sta la baza operațiilor mentale din stadiile următoare.
- Acesta este stadiul în care copilul este avid să descopere lumea, să manipuleze obiecte, să interacționeze cu cât mai multe lucruri. Jocurile de construcție sunt foarte utile, pentru că, pe măsură ce realizează mici construcții, îmbină piesele, declară că a făcut o mașină sau o casă, copilul își structurează propria lume internă, învață să găsească soluții, testează lumea prin încercare și eroare.
- Este stadiul în care creativitatea copilului este exuberantă, el vine cu tot felul de idei și soluții originale, pune nenumărate întrebări, încearcă să înțeleagă fenomenele. Este absolut necesar să încurajați creativitatea sa, atât în acțiune (desenați, lucrați cu argilă sau plastilină, construiți, gătiți împreună) cât și în comunicare ( răspundeți la toate întrebările, încurajați-l chiar pe copil să dea răspunsuri, chiar dacă acestea au un caracter fantastic, lăudați-i originalitatea)
În acest stadiu de dezvoltare, copilul are o gândire egocentrică și este greu să înțeleagă că ceilalți pot avea puncte de vedere diferite. Așa că nu este foarte util să ceri unui copil de 3-4 ani să se pună în locul altui copil sau să priceapă de ce noi vedem lucrurile în altă manieră decât el. Părinții se așteaptă ca cei mici să-și poată controla emoțiile încă de la această vârstă, dar această așteptare nu este realistă; copilul, pur și simplu, nu are încă "aparatul" pentru a face asta. Controlul efectiv al emoțiilor începe la vârsta când are loc maturizarea creierului, deci în adolescență și tinerețea timpurie. La copilul mic, în locul explicațiilor tipice despre cum se simte alt copil și despre comportamentul corect, este mult mai bine să folosim distragerea atenției. Dacă vrem să-i întărim totuși empatia și compasiunea față de ceilalți, contează, de asemenea, mai puțin ceea ce spunem cât ceea ce facem. Copilul învață în acest stadiu mai ales imitându-i pe adulți. Dacă reușim să fim un bun exemplu pentru copilul nostru, să arătăm grijă față de cei din jur și comportamente empatice, acesta va deprinde mult mai ușor empatia decât dacă îi facem morală. Cărțile și filmele sunt foarte utile, copilul fiind tentat să se comporte ca personajele preferate, care pot fi modele de empatie.

Stadiul operațiunilor concrete corespunde începerii școlii, care are un impact foarte important în viața copilului. În acest stadiu, nevoia de performanță și de a arăta celorlalți ce poate, de a fi lăudat și apreciat este foarte importantă pentru copii. Activitățile pe care le poate face părintele trebuie să completeze educația școlară și să pună copilul în valoare. Părinții pot încerca să identifice pasiunile și interesele copilului și să exerseze împreună cu el aceste pasiuni, fie că desenează împreună, citesc o carte și comentează acțiunile personajelor sau joacă un joc educativ pe calculator. Experimentele științifice, schemele, modelele tridimensionale (de exemplu Universul sau structura atomului) sunt o bună modalitate de a ajuta copilul să treacă de la acest stadiu, al operațiilor ancorate în concret către o gândire din ce în ce mai abstractă. Jocurile care pun inteligența în mișcare, fie că este vorba de jocuri de cultură generală, de investigație, cu accent pe dezvoltarea vocabularului sau a gândirii logice sunt și ele foarte utile. Este bine ca părintele să pună accent pe gândirea analitică și critică a copilului, să-l învețe să-și pună întrebări și să caute soluții cât mai inovative. Foarte important în acest stadiu de dezvoltare este să fim atenți la sănătatea emoțională a copilului, pentru care evenimentele școlare și cele familiale pot lăsa urme adânci. Din păcate, mulți părinți se concentrează pe abilitățile academice ale copilului, pe rezultatele sale școlare, în loc să fie atenți la bunăstarea sa psihică și la relațiile sale cu ceilalți. În acest stadiu de dezvoltare trebuie să discutăm cât mai mult cu copilul, să-l încurajăm să ne spună tot ceea ce îl neliniștește sau îl întristează, să exersăm abilitățile noastre de ascultare activă și oglindire, să-l pregătim pentru momentele dificile. Numai așa putem să creștem un copil sănătos și fericit.
De la vârsta de 12 ani copilul intră în stadiul operațiilor formale. Acum poate opera cu simboluri, dezvoltă latura abstractă a gândirii, concomitent cu creșterea interesului său față de explicarea și înțelegerea lumii.

adolescenta

Părinții trebuie să se conformeze acestei etape noi, total diferite față de cele anterioare, să înțeleagă că a sosit momentul în care copilul începe să se transforme într-un mic adult. În această etapă sunt binevenite discuțiile cu tentă științifică, care încurajează simțul de descoperire al copilului, dar și discuțiile legate de morală, de valori și de viziunea față de lume. Explorarea unor situații ipotetice ("Ce-ar fi dacă...") este, de asemenea, un prilej de exersare a gândirii abstracte, a capacității logice, a trecerii către o gândire generalizatoare și deductivă. Copilul trebuie încurajat să înțeleagă concepte noi, să aprofundeze lucrurile, nu să se mențină la un nivel superficial. Interacțiunea cu copilul adolescent este foarte provocativă, pentru că presupune schimbări emoționale marcante, precum și o tendință a copilului de a se plasa în opoziție cu adultul, pentru a-și defini propria personalitate.

Adolescența este și vârsta impulsurilor și crizelor, pentru că partea frontală a creierului, responsabilă de controlul emoțional, nu este încă suficient dezvoltată. Pe de altă parte, adolescenții suferă tot felul de transformări hormonale și emoționale care, pur și simplu, îi iau pe sus. Părintele trebuie să analizeze toate aceste lucruri și să deprindă abilități de a se comporta cu copilul adolescent, printre care: răbdare, capacitatea de ascultare activă, eliminarea blocajelor în comunicare (cum ar fi tendința de a da comenzi, de a fi excesiv de autoritar sau de a minimaliza ce simte copilul, tendința de a face morală și de a ține predici). Preferabil este să-i tratăm pe adolescenți cu cât mai multă încredere, să-i responsabilizăm și să le înțelegem dramele, să-i stimulăm deopotrivă emoțional și intelectual, pe măsura acestui stagiu de dezvoltare.

Surse: https://bigthink.com; https://www.verywellmind.com; https://psychology.iresearchnet.com;

Dacă copilul îți spune aceste cuvinte zilnic, înseamnă că ești un părinte bun

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Dacă ai un câine vei trăi mai mult, spune un studiu
    Dacă ai un câine vei trăi mai mult, spune un studiu

    Atunci când adopți un cățel te gândești în primul rând la binele lui, la faptul că îi oferi un cămin și multă afecțiune? Ei bine, nu exclude binele pe...

    Ghid pe vârste de la specialiști: etapele de dezvoltare fizică, emoțională și cognitivă ale copilului
    Ghid pe vârste de la specialiști: etapele de dezvoltare fizică, emoțională și cognitivă ale copilului

    Marți, 30 octombrie, începând cu ora 17.00, am avut parte de o sală plină de părinți dornici de informare privind metodele de parenting sănătos, seminar gratuit în...

    Ești un părinte bun, dacă micuțul tău îți spune aceste 12 fraze
    Ești un părinte bun, dacă micuțul tău îți spune aceste 12 fraze

    Dacă te întrebi adesea „Sunt un părinte suficient de bun pentru copilul meu?", află că nu ești singurul care își adresează o astfel de întrebare! Cu toții avem momente în care...

    Talk Talk KIDS - Program Dezvoltare Cognitivă și Personală
    Talk Talk KIDS - Program Dezvoltare Cognitivă și Personală

    Talk Talk KIDS este un Program Dezvoltare Cognitivă și Personală pentru copii și adolescenți (6-16 ani). Oferă-i șansa copilului tău de a-și cultiva abilitățile necesare pentru a...

    Un studiu dezvăluie că dacă petreci mai mult timp cu mama ta, ea va trăi mai mult
    Un studiu dezvăluie că dacă petreci mai mult timp cu mama ta, ea va trăi mai mult

    Cine ar fi crezut că singurătatea se numără printre factorii care dăunează sănătății? Ei bine, conform unui nou studiu, singurătatea și lipsa relațiilor de prietenie conduc...

    5 întrebări cărora un părinte bun trebuie să le ştie răspunsul
    5 întrebări cărora un părinte bun trebuie să le ştie răspunsul

    Indiferent daca încă nu eşti parinte sau ai deja copii, sigur te-ai intrebat la un moment dat daca esti sau vei fi o mama sau un tata bun. Majoritatea persoanelor se raporteaza...

    Decalogul părinților: dacă toți l-am respecta lumea asta ar fi mult mai bună
    Decalogul părinților: dacă toți l-am respecta lumea asta ar fi mult mai bună

    O nouă lună, o nouă săptămână și Cel mai Bun Tată face din nou confesiuni!

    © 2019 Qbebe