1. Fereste-l de ranile emotionale
Il ranesti pe copilul tau prin atatea moduri, zilnic, prin reactii si compartimente de care poate nici nu iti dai seama. Decat sa facem o pledoarie despre ranile emotionale, iti vom spune concret in ce fel iti ranesti copilul:
-atunci cand il rogi sa faca o anumita treaba, si nu-l lasi sa o termine sau o faci tu in locul lui;
-atunci cand ii spui ca este prea mic sa faca o anumita treaba sau sa inteleaga ceva, in loc sa ii dai si lui o mica responsabilitate sau sa ii spui ca ii vei explica lucrul respectiv cand va fi mai mare;
-atunci cand il pupi « doar ca sa ii treaca » si sa nu mai planga;
-atunci cand il certi si ii spui: « nu ti-e rusine? »
-atunci cand il rogi sa faca o anumita treaba si apoi nu ii multumesti sau nu iti exprimi in nici un fel bucuria, recunostinta;
-atunci cand nu iti asumi vina pentru o greseala a ta si incerci sa gasesti circumstante atenuante sau chiar tapi ispasitori;
DE CE?
Copilul nu stie nimic, deci nu are cum sa ii fie, de exemplu, rusine, atunci cand tu il intrebi asta. El te vede doar pe tine suparata pe el, si intelege ca ar trebui sa simta rusine pentru ceea ce a facut. El nu are nevoie decat de afectiune, exprimata in orice mod, pentru a se dezvolta armonios si a creste sanatos emotional. El este extrem de atent la fiecare reactie si cuvant pentru a cauta sa te imite. Daca tu nu te raportezi la el cu afectiune, respect si intelegere si mai ales cu rabdare, el va lega comportamentele tale de ceva ce a facut el si isi poate dezvolta sentimentul bolnavicios de culpabilitate.
 |
2. Fereste-l de sclavia emotionala
|
Ce poti face pentru ca sa nu devina un "sclav emotional" ?
Invata-l responsabilitatea. Da-i mici responsabilitati de mic. Lasa-l sa inceapa si sa termine el singurel treaba respectiva.
Nu-i da totul de-a gata. Profita de orice ocazie pentru a-l invata ca trebuie sa faca si el ceva in viata pentru a primi un anumit lucru.
Nu il santaja emotional. Santajul emotional este foarte bine redat in schita « D-l Goe » de I. L Caragiale. Probabil iti amintesti celebrele intrebari patetice ale « mamitei » : « Vai, Goe, dar vrei sa moara mama ? » sau « Pup-o pe mamita ca sa ii treaca ». Din pacate exista si astazi multe « mamite » moderne care isi ameninta copilasii cu cine stie ce catastrofe daca nu fac cum spun ele. Mai ales un copil de 6, 7 ani nu are puterea emotionala sa lupte cu conflictul care apare intre a-si implini o nevoie pe care mama lui o ignora si a face pe plac mamei lui pe care o iubeste.
3. Ajuta-l sa isi faca prieteni
Daca observi ca are mai degraba tendinta de a se juca singur, sau este reticent la a socializa cu copiii la joaca, ar fi bine sa vii si sa vorbesti cu el, sa il intrebi ce se intampla cu multa blandete si rabdare.
Este bine sa aflii de ce anume nu vrea sa vorbeasca cu anumiti copii, de ce se cearta cu unii. Ai putea chiar sa intervii atunci cand vezi ca nu se intelege cu un anumit copil, ca mediator, si a le da o mica lectie de prietenie. Asculta-i pe amandoi, afla care sunt nevoile din spatele a ceea ce povestesc ei si propune-le tu o idee care sa ii impace pe amandoi. Hai mamica, fii un pic psiholog !
4. Fii atenta la nevoile lui
Suntem obisnuiti sa reactionam mai mult decat sa actionam, sa dam raspunsuri monosilabice sau sa trancanim fara a urmari un fir, o logica, un scop. De aceea, tot mai multi dintre noi simtim nevoia sa mergem la psihologi, psihiatri, avem nevoie de consiliere premaritala si postmaritala pentru ca NU MAI REUSIM SA DIALOGAM CORECT. SI NU MAI REUSIM SA DIALOGAM CORECT PENTRU CA NU MAI AVEM RABDARE SI DORINTA DE A-L ASCULTA PE CELALALT.
De obicei, in cadrul dialogurilor din familie, ne spunem of-urile si participam zilnic la concursul « cine e mai victima astazi ? » atunci cand, de exemplu, sotul ii povesteste un eveniment mai putin placut de la serviciu si sotia ii raspunde « da si eu am patit, stai sa vezi.. .». Daca am asculta cu atentie atunci cand celalalt ne povesteste ceva, i-am intelege sentimentele, nevoile, si transmitandu-i acest lucru, comunicarea ar fi mult mai eficienta.
| De asta are nevoie copilul tau: SA IL AUZI. Daca tu lucrezi deja cu tine, daca ai dat cu ochii de copilul din tine, si l-ai privit ochi in ochi, inseamna ca stii ce inseamna sa asculti si sa intelegi nevoile micutului. Este important sa ii transmiti si lui ca il intelegi, sa pui in cuvinte sentimentele pe care le descoperi si sa exprimi nevoile care se ascund in spatele smiorcaielilor, plansului, cuvintelor monosilabice, balbaitului... |  |
Explica-i faptul ca orice ar simti, cauza sentimentelor lui se afla in el, din cauza unei nevoi ascunse. Invata-l sa se exprime : « Te simti...pentru ca... ». Fa exercitiul asta tot timpul, facand legatura mereu intre sentiment si nevoie.
5. Fa-i cunostinta cu Dumnezeu
Sa stii sau poate ai inteles deja ca Dumnezeu nu este o putere superioara care sta undeva departe in cer si se mai coboara din cand in cand in biserica la slujbe. Din pacate aceasta este conceptia falsa despre divinitate a multor oameni din ziua de astazi care cred ca binele din viata lor este rodul muncii personale si atat, iar relele, eventual pedebsele Lui Dumnezeu. Astfel Dumnezeu este vazut ca un pedebsitor iar in rest inexistent in viata de zi cu zi a omului. Nimic mai fals.
Trebuie sa stii ca aceasta imagine despre Dumnezeu provine din proiectia oamenilor care au fost crescuti de parinti neiubitori si mai ales care au avut tati absenti din punct de vedere afectiv, adica indiferenti sau neatenti la nevoile si sentimentele copilului.
Prezinta-i o alta reprezentare a Lui Dumnezeu, aceea adevarata, care este plina de iubire
| Cel mai bun mod in care poti face asta este sa traiesti tu insati o relatie personala cu El. Roaga-te cu si pentru el inca de cand este in burtica. Canta-i cantari religioase- unele sunt minunate. Apoi du-l de mic la Biserica, spovedeste-l, impartaseste-L. Dar mai ales ofera-i un bun exemplu prin relatia ta cu sotul tau. Nu te teme sa ii spui ca « nu stii » raspunsul la anumite intrebari, indeamna-L sa il mai intrebe si pe Dumnezeu. |  |
Intampini dificultati in a avea grija de sanatatea emotionala a copilului tau? Crezi ca il ranesti adesea? Primul pas ar fi sa fii sincera si atenta la tine, la ce raspunsuri ii dai copilului tau, la cum te comporti cu el, si sa fii un pic critica. Ti se pare greu sa te schimbi?
Urmareste-ne pe Google News
