Imi las sau nu copilul sa se uite la desene animate?

Desenele animate trebuie sa fie curate

Si cand vorbim de curat, ne referim la eliminarea a tot ceea ce inseamna aspecte negative, violenta, limbaj nepotrivit si rautacios, imagini explozive, povesti infricosatoare, mai ales in cazul copiilor mici. Fiecare dintre noi isi aminteste unde era, ce facea si cum a reactionat cand a vazut Bambi sau (pentru parintii cu o copilarie petrecuta inainte de anii 95) cand a citit Moartea Caprioarei. Diferenta este ca noi am trecut prin aceste momente emotionale dupa varsta de 8 ani. Imaginati-va, insa, ca un desen atat de tragic este vazut de un copil de 4 ani, care nu are un parinte langa el sa ii explice sensul desenului, sens pe care la varsta lui poate nici nu il intelege corect. Desenele de acest gen - chiar si cele care pentru noi par inocente - nasc si expun anxietatile copiilor nostri: oamenii arzand in cuptor in Hansel si Gretel, Scufita Rosie sau iezii mancati de lup, Jack mancat de urias, moartea propriei mame in Bambi, etc. Veti spune ca sunt basme, pe care oricum le citim copiilor, si care au mereu un final fericit. Insa impactul vizual al unui desen este mult mai puternic, decat orice poveste citita, iar finalul fericit nu impresioneaza psihicul instabil al unui copil precum starile emotionale negative derulate de-a lungul desenului.

Cercetatorii de la Harvard School of Public Health au studiat 74 de desene animate create intre 1937 si 1999, numarand si categorisind actele de violente, tipul desenului, si varietatea uriasa de arme folosite - de la matura lui Mickey in Fantasia la sabiile din Mulan. Acestia au concluzionat ca nu mai este de ajuns sa se puna ratingul minim de 12 ani, ci ca este nevoie sa sa imparta desenele si pe varste mai mici. Multi parinti cred ca daca desenul este permis copiilor sub 12 ani, poate fi vazut si de copilul de 4 ani, lucru cu totul neadevarat.

Pana cand desenele vor fi impartite pe astfel de categorii, insa, parintii trebuie sa fie foarte atenti si sa permita copiilor sa vada desene cat mai curate psihologic. "Fiecare film Disney pe care l-am vazut este violent. Toate au momente intunecate si infricosatoare. Parintii trebuie sa cunoasca fiecare cadru al acestor desene, asa cum stiu si fiecare propozitie din povesti.", spune Suzi Schiffer Parrasch, critic de film. Cel mai bine pentru un parinte este sa faca testul tigaii, ca sa isi dea seama daca un copil este pregatit sa vada desene care implica si aspecte negative: daca copilul intelege ca tigaia care loveste un obiect nu ia forma obiectului (ex: Jerry lovindu-l pe Tom in cap cu o tigaie), atunci este pregatit sa vada astfel de desene animate.

Desenele animate trebuie sa fie la o viteza normala

Daca ceea ce scrie mai sus te deruteaza, nu trebuie sa te panichezi, ci doar sa te informezi. Cercetatorii de la Universitatea din Virginia au expus un studiu care a iscat multe controverse, insa a si raspuns multor intrebari legate de desenele animate. 60 de copii de 4 ani au fost implicati in studiu. O parte au fost lasati sa vada 9 minute dintr-un popular serial de desene animate cu un burete care traieste in mare - numele desenului nu a fost expus, insa media a concluzionat ca desenul este Sponge Bob. Iar o parte au vazut 9 minute din desene animate educationale sau au desenat. Cercetatorii au observat o lipsa de concentrare imediata a copiilor care au vazut desenul cu buretele, acestia nefiind capabili sa se concentreze asupra unei simple activitati fara sa fie distrasi, imediat dupa vizionarea desenelor, spre deosebire de ceilalti copii.

Astfel de desene sunt date pe "repede inainte" - adica miscarile sunt rapide, subite, conversatia la fel, imaginile se succed foarte repede. Desenul rapid schimba scenele complet o data la 11 secunde, spre deosebire de cele educationale, care schimbau scena o data la 34 de secunde. Desenele rapide, spun cercetatorii, afecteaza mai multe parti ale creierului, resursele functiilor creierului, mai ales functia executiva - cea care ajuta copilul sa se concentreze, sa organizeze, sa faca planuri sau sa isi controleze comportamentele neadecvate. Nu degeaba televiziunea este "distractiva"!

Prin urmare, continutul unui desen este la fel de important ca si cantitatea acestuia. Pediatrii recomanda ca un copil mai mic de doi ani sa fie expus desenelor educative nu mai mult de 30 de minute pe zi (de preferat este deloc) iar dupa doi ani nu mai mult de doua ore. Prin urmare, cantitatea este importanta, insa calitatea este si mai importanta. Ca parinti, nu trebuie sa fim atenti numai la ceas si sa inchidem televizorul, trebuie sa schimbam si canalul, trebuie sa stim ce contine un desen animat si daca este potrivit varstei copilului nostru.

Si atunci, ce desene animate sunt potrivite pentru copilul meu?

Inca nu s-au facut studii care sa evidentieze acele desene potrivite pentru anumite varste ale copilului. Probabil ca nu se vor face, tinand cont ca marii producatori de astfel de desene dispun de sumele necesare pentru a opri sau finanta astfel de cercetari, care numai obiective nu vor fi. Time Magazine a avut insa curajul sa realizeze un top al desenelor complet nepotrivite pentru copii, chiar si pentru adolescenti: South Park, The Simpsons, Family Guy, Pokemon, Alladin, Speedy Gonzales, Sponge Bob. O lista incompleta, care poate ajunge la sute, chiar mii de desene de acest gen. Prin urmare, decizia ramane, ca intotdeauna, in mainile parintilor, care trebuie sa aleaga singuri ce desen este sau nu este potrivit pentru copilul lor.

Eu, una, ca mama a unui copil de aproape 2 ani, recomand foarte putine desene. Pe primul loc se afla dragul de Pocoyo, care, desi nu este un desen hipercunoscut si mediatizat, este foarte educativ si singura temere pe care i-a creat-o fiicei mele a fost aceea de a nu scapa ouale pe jos. Nu este in romana, din pacate, insa a invatat-o pe fiica mea multe cuvinte in engleza. Poate in curand va fi tradus si in romaneste. Ii mai permit sa se uite la Mickey Mouse Club si Winnie de Plus, pe Disney Jr, si la Banane in Pijamale, pe Cartoonito. De fapt, Winnie are frame-urile atat de incete, incat tatal ei a exprimat fara sa vrea o calitate a acestora: "desenele astea nu sunt cam plictisitoare?". Vedeti, ne-am obisnuit intr-atat cu viteza mare a imaginilor la televizor, incat viteza normala devine "plictisitoare". Pana acum nu am incercat filmele Disney, am lasat-o sa vada doar mici portiuni, acolo unde sunt cantecele potrivite pentru ea.

Asa ca, dragi parinti, mare atentie nu numai la timpul pe care micutii vostri il pierd in fata televizorului, dar si la calitatea programului pe care il privesc. Stati alaturi de ei atunci cand se uita pentru prima oara la un desen, si judecati cu responsabilitate daca acel desen este indicat pentru copilul vostru. Si, nu uitati sa impartasiti si cu noi concluziile, si sa ne spuneti ce desene credeti ca sunt potrivite pentru micutul vostru si de ce.

Cu drag,
Gabriela Paladi
Redactor Sef Qbebe

Surse: Time Magazine, CNN