Mami mă lasă să fac ce vreau ca să învăţ să fiu om mare

"Mami mă lasă să fac ce vreau ca să învăţ să fiu om mare." este replica pe care am auzit-o de la fiica mea pe când discuta cu o prietenă de-a ei şi se jucau pe roluri, ea fiind mama şi prietena ei mai mică fiind copilul. Cea mică nu înţelegea de ce Anya, ca mamă, o lasă să mănânce dulciuri. Apoi ea i-a explicat ceea ce eu mă străduiesc să o învăţ de câţiva ani, cum că nimic exagerat nu este bun. Se pare că cel mai bun mod în care să observi dacă principiile tale disciplinare îşi pun amprenta asupra copilului tău este să îl urmăreşti în jocurile de rol. Acolo vei regăsi toate replicile tale. Ceea ce este un semn cât se poate de bun.

Eu am să vă povestesc astăzi despre 3 probleme care apar inevitabil în viaţa noastră de părinte şi cum am reuşit să le rezolv cu educaţia prin consecinţe, cu ceva curaj şi cu multă informare. Practic, această formă de educaţie este un mod mult mai eficient de a face copilul să înţeleagă pe propria piele ceea ce a greşit, cum poate corecta şi de ce trebuie ca data viitoare să nu mai facă. Aveţi nevoie şi de ceva curaj şi determinare. Veţi înţelege de ce, în rândurile ce urmează. 

3 probleme, 3 consecinţe, 3 lecţii de viaţă

În ultimul an, pentru că Anya este mai mare, ne-am înţeles mult mai bine, pentru că, având deja 5 ani şi ea înţelege ceea ce îi explic şi ceea ce i se întâmplă. Ne-am confruntat cu trei probleme: dulciurile, hidratarea (sau mai degrabă lipsa ei) şi refuzul de a purta şosete. Şi, aşa cum a spus-o şi ea mai sus, am lăsat-o să facă exact cum a vrut. Am lăsat-o timp de o săptămână să mânânce ce şi câte dulciuri a dorit, repetându-i de fiecare dată că nu este bine să mănânce atât de mult, că o va durea burta, că va avea mâncărimi şi bubiţe pe piele de la atâta zahăr. I-am făcut un sertar la îndemâna ei plin cu dulciuri. Altă problemă a fost vara ce a trecut, când refuza cu desăvârşire să mănânce fructe, ciorbă sau să bea apă. Am lăsat-o, explicându-i ce se va întâmpla dacă nu se hidratează, că se va simţi obosită, că i se vor usca buzele, că se va constipa şi o va durea funduleţul şi burta. A treia problemă a fost de curând, când refuza să stea cu şosete în casă sau la grădiniţă. Am lăsat-o, explicându-i că s-a răcit vremea şi că va căpăta şi ea o răceală. Evident că toate cele 3 consecinţe au fost vizibile pe pielea ei, la propriu. De la dulciuri a avut dureri de burtică şi i-a apărut o mică dermatită, care o mânca şi o deranja. De la lipsa de hidratare s-a constipat, ceea ce a fost un adevărat şoc pentru ea, pentru că nu a avut niciodată probleme digestive. Şi de la lipsa de şosete (aici nu pot spune clar că a fost numai de la şosete, virusul răcelii umblă liber prin grădiniţe de cum începe toamna, dar s-a potrivit) a răcit.

Ce se întâmplă acum?

În cele 3 privinţe de mai sus nu mai avem nicio problemă de înţelegere. Are sertarul plin cu dulciuri, mănâncă o dată pe săptămână ceva din el şi mai mereu cantităţi foarte mici. Umblă cu sticla de apă după ea, nu refuză decât foarte rar un bol de ciorbiţă şi este cea mai bună prietenă cu fructele. Iar la şosete nu renunţă decât dacă se urcă în pat şi stă cu picioruşele sub pătură. 

Aici intervine, de fapt curajul nostru, dragi părinţi. Pentru că trebuie să ne cunoaştem bine copiii înainte să apelăm la această formă de educaţie. Pentru că, micile consecinţe ale deciziilor copiilor noştri nu sunt tocmai benefice pentru sănătatea lor. Şi trebuie să avem un raport de risc bun. Eu am ştiut că ceea ce va urma nu va fi atât de dramatic din punct de vedere al sănătaţii, dar şi că Anya este îndeajuns de înţeleaptă să îşi înveţe lecţiile şi că o constipaţie, o durere de burtică sau o răceală sunt mult mai eficiente în a-i da o lecţie, decât ar putea să fie orice pedeapsă pe care i-aş da-o eu. 

Reguli care să vă ajute să abordaţi mai uşor pedeapsa prin consecinţe

1. Aveţi răbdare! Multă rabdare, pentru că trebuie să aşteptăm ceva vreme până ce consecinţele îşi vor face simţită prezenţa.

2. Fiţi pregătiţi să acceptaţi şi voi consecinţele. Pentru că este greu, te vei simţi vinovată când copilul va plânge că îl doare burtica. 

3. Repetaţi, repetaţi, repetaţi! De fiecare dată când copilul repetă acţiunea greşită sau nepotrivită care va duce la consecinţe nedorite, repetă-i că ceea ce face nu este bine, şi care este consecinţa care va urma.

4. Fiţi înţelegători! Atunci când cel mic va realiza că faptele sale sunt cele care au dus la consecinţele dureroase, va plânge, va ţipa, va fi frustrat sau trist. Chiar dacă ieşi victorioasă din această mică lecţie de viaţă, nu trebuie să îi arunci în faţă "Vezi, ţi-am spus eu!". Trebuie să îi explici că îi înţelegi durerea şi să îl laşi pe el să tragă concluzia cum că faptele sale dar şi faptul că nu a ascultat de tine au dus la acest rezultat. 

5. Nu aplica această metodă niciodată când există riscuri prea mari pentru sănătatea copilului. Nu îl înveţi că nu este bine să se urce pe calorifer, dacă îl laşi să se urce şi să cadă de acolo. Bine, poate învaţă şi aşa, dar consecinţele asupra sănătăţii lui sunt mult prea periculoase.  

Cu drag, 

Gabriela Paladi

Redactor Şef Qbebe