- 1. Își învață copiii abilități sociale
- 2. Își pun copiii să facă diverse treburi casnice
- 3. Au relații sănătoase unul cu altul
- 4. Sunt mai puțin stresați
- 5. Dezvoltă o relație cu copiii lor
- 6. Au așteptări înalte
- 7. Au atins nivele educaționale mai ridicate
- 8. Își învață copiii matematică de timpuriu
- 9. Apreciază efortul și evită să fie dezamăgiți de eșec
- 10. Munca mamelor
- 11. Au un statut socio-economic înalt
- 12. Au autoritate, dar nu sunt autoritari sau permisivi
- 13. Învață tăria de caracter
1. Își învață copiii abilități sociale
Cercetătorii de la Universitatea Pennsylvania și cei de la Universitatea Duke au urmărit mai mult de 700 de copii din SUA de la grădiniță până la 25 ani și au descoperit o corelație semnificativă între abilitățile sociale la grădiniță și succesul ca adulți după 2 decenii. Astfel, acei copii care au putut colabora, au fost săritori cu colegii, le-au înțeles sentimentele și au rezolvat singuri problemele au avut șanse mai mari să obțină o diplomă și un loc de muncă până la 25 ani comparativ cu cei cu abilități sociale limitate, care au avut risc mare de a fi arestați, de a abuza de alcool etc. Kristin Schubert, director de program la fundația Robert Wood Johnson, consideră că acest abilități încă de la o vârstă fragedă îi pregătesc pe copii pentru un viitor sănătos și le pot trasa chiar destinul.2. Își pun copiii să facă diverse treburi casnice
Atunci când copiii nu spală vasele, înseamnă că le spală altcineva pentru ei, este de părere Julie Lythcott-Haims, fost decan al Universității Stanford și autor al discursului TED Cum să crești un adult. În acest fel nu sunt scutiți doar de muncă, ci și din a învăța că există lucruri de făcut și că fiecare din noi trebuie să contribuim pentru binele general (concluzie susținută de un studiu realizat de Harvard). Copiii care primesc sarcini gospodărești ajung angajați capabili să colaboreze bine, care sunt empatici și capabili să preia sarcini în mod independent.
3. Au relații sănătoase unul cu altul
Copiii din familii cu conflicte intense, fie intacte, fie divorțate, tind să se descurce mult mai rău decât cei ai părinților care se înțeleg, conform unui studiu al Universității din Illinois. Robert Hughes, profesor și director al Departamentului de Dezvoltare Umană și Comunitară și autor al studiului, subliniază faptul că unele studii au descoperit că acei copii din familiile non-conflictuale monoparentale s-au descurcat mai bine decât cei din familii conflictuale cu doi părinți. Conflictul dintre părinți dinainte de divorț afectează copiii în mod negativ, în timp ce conflictul după divorț are o influență cu privire la ajustarea copilului. Mulți copii au raportat durere și stres la un interval după divorț și cei care au asistat la conflicte chiar au experimentat sentimente de pierdere și regret.4. Sunt mai puțin stresați
Conform unei cercetări recente realizate de Universitatea Bowling Green State, numărul de ore petrecut de mame cu copiii cu vârste între 3-11 ani poate prezice informații despre comportament, bunăstare sau realizări ale copilului. Abordarea de tip părinte elicopter nu este chiar cea mai bună. Stresul mamei, în special când trebuie să jongleze între muncă și timp cu copilul, poate afecta dezvoltarea acestuia, conform sociologului Kei Nomaguchi și autor al studiului. Este vorba de contagiozitatea emoțională - un fenomen prin care oamenii preiau sentimente de la alți oameni (se transmit emoțiile pozitive sau negative). Dacă un părinte este epuizat sau frustrat și copilul poate simți astfel.5. Dezvoltă o relație cu copiii lor
Un studiu din 2014 al unui număr de 243 de persoane născut în sărăcie a descoperit că acei copii care au primit îngrijire sensibilă în primii 3 ani de viață nu doar s-au descurcat mai bine la testele academice din copilărie, ci au și avut relații mai sănătoase și realizări academice mai bune la vârsta de 30 de ani. Părinții sensibili la nevoile copiilor răspund prompt și corespunzător și oferă o bază sigură pentru ca cei mici să exploreze lumea. Psihologul Lee Raby din cadrul Universității din Minnesota susține că investiția în relații timpurii părinte-copil poate conduce la beneficii pe termen lung care apar în decursul vieții de adult.6. Au așteptări înalte
În urma datelor obținute după chestionarea a 6600 copii născuți în 2001, profesorul Neal Halfon de la Universitatea din California a descoperit că așteptările pe care părinții le au dispun de un efect imens asupra realizărilor. "Părinții care au văzut colegiul în viitorul copilului par să fi îndrumat copilul către acel scop indiferent de venit și alte bunuri". Astfel, conform testelor, 57% dintre copiii care s-au descurcat prost erau așteptați de părinți să meargă la colegiu, în timp ce 96% dintre cei care s-au descurcat cel mai bine se așteptau să meargă la colegiu.7. Au atins nivele educaționale mai ridicate
Conform unui studiu din 2014 condus de psihologul Sandra Tang de la Universitatea din Michigan, mamele care au terminat liceul sau facultatea au avut șanse mai mari să aibă copii cu același nivel de educație. A fost urmărit un număr de 14 000 de copii în perioada 1998-2007, iar acei copii născuți de mame adolescente au avut șanse mai mici să termine liceul sau să meargă la facultate. Este vorba în mare parte de aspirațiile de viață. Un studiu longitudinal din New York a relevat faptul că nivelul educațional al părintelui de la vârsta de 8 ani a copilului a prezis succesul educațional și ocupațional al copilului la interval de 40 de ani distanță.8. Își învață copiii matematică de timpuriu
O meta-analiză din 2007 a unui număr de 35 000 preșcolari din Canada, SUA și Anglia a descoperit că o deprindere timpurie a abilităților matematice se poate concretiza în avantaje imense. Cunoașterea numerelor, ordinea numerelor și a altor concepte matematice rudimentare contribuie semnificativ în acest sens; stăpânirea timpurie a acestora prezice nu doar viitoarele realizări matematice, ci și viitoarele realizări în ceea ce privește cititul.
9. Apreciază efortul și evită să fie dezamăgiți de eșec
Psihologul Carol Dweck de la Universitatea Stanford a descoperit faptul că copiii și adulții gândesc despre succes în două moduri: o gândire fixă (caracterul, inteligența și creativitatea sunt statice și nu pot fi schimbate semnificativ, iar succesul este afirmarea lor inerentă) sau o gândire de dezvoltare (se dezvoltă din provocări și nu privește eșecurile drept lipsă de inteligență, ci oportunități pentru creștere și extinderea abilităților). Modul în care gândești că voința afectează abilitatea are un efect puternic asupra copiilor. Dacă celor mici li se spune că au reușit la un test pentru că sunt inteligenți se creează o gândire fixă, dacă li se spune că datorită efortului, se pun bazele unei gândiri de dezvoltare.10. Munca mamelor
Conform unei cercetări desfășurate de Școala de Afaceri Harvard, există beneficii semnificative pentru copiii care au crescut cu mame ce lucrează în afara gospodăriei. Fiicele acestor mame au urmat studii pentru un timp mai lung, au avut șanse mai mari la un loc de muncă și au câștigat cu 23% mai mulți bani, comparativ cu copiii crescuți de mame casnice. Fiii care au crescut alături de mame care muncesc au fost mai implicați în sarcini gospodărești și în îngrijirea copilului (cu 7.5 ore mai mult alături de copil și 25 minute în plus la treburi de gospodărie pe săptămână). Este vorba despre puterea exemplului; părinții influențează comportamentul, acțiunile, activitățile și în ceea ce cred copiii, susține profesorul și autorul studiului Kathleen L. McGinn. Este o dovadă clară că o mamă aflată în câmpul muncii are un impact semnificativ asupra dezvoltării ulterioare a copilului.11. Au un statut socio-economic înalt
Cercetătorul Sean Reardon de la Universitatea Stanford este de părere că diferența din punctul de vedere al realizărilor dintre familiile cu venituri mari și cele cu venituri mici este cu 30-40% mai mare în cazul copiilor născuți în 2001 comparativ cu cei născuți cu 25 ani mai devreme. Se pare că acei copii ai căror părinți au avut venituri mari, au prezentat scoruri mari la teste. Statutul socio-economic este cel ce direcționează o mare parte din realizările și performanțele academice.12. Au autoritate, dar nu sunt autoritari sau permisivi
Publicate în anul 1960, psihologul Diana Baumride din cadrul Universității California a descoperit că există trei tipuri de stiluri de parenting: permisiv - părinții care încearcă să nu pedepsească și să accepte copilul, autoritari - părintele încearcă să modeleze și să controleze copilul în baza unor standarde de conduită, are autoritate - părintele încearcă să direcționeze copilul în mod rațional. Stilul ideal este cu autoritate; copilul crește cu respect pentru autoritate, dar nu se simte copleșit de ea.13. Învață tăria de caracter
În anul 2013, psihologul Angela Duckworth din cadrul Universității din Pennsylvania a descoperit această trăsătură de personalitate. Poate fi definită drept tendința de a susține interesul și efortul către obiective pe termen lung. Cercetarea acesteia a fost corelată cu rezultate educaționale. Copiii trebuie învățați să-și imagineze și să se implice în acel viitor pe care doresc să îl creeze.
Citește și: Trăsăturile părinților de copii care au succes
Surse:www.independent.co.uk; www.inspiremore.com; www.msn.com.
