Copiii care încep să vorbească mai târziu sunt mai obraznici

Noutatea adusă de acest studiu, efectuat în cadrul Northwestern University (SUA) și publicat la începutul acestei săptămâni în „Journal of Applied Developmental Psychology”, este că toți copiii analizați aveau vârste fragede (cuprinse între 12 și 38 de luni) și că au fost implicați în el un număr ridicat de părinți (2000). Aceștia au fost solicitați să răspundă la întrebări despre copiii lor, referitor la numărul de cuvinte rostite și la frecvența momentelor în care sunt obraznici. O altă întrebare s-a legat și de factorul care determină o criză de furie: dacă este mai degrabă oboseala sau clipele în care copilul se distrează.

Potrivit celor care au realizat studiul, un copil care vorbește târziu este acela care rostește mai puțin de 50 de cuvinte sau nu leagă bine cuvintele între ele până în jurul vârstei de 2 ani.

Alt aspect stabilit de oamenii de știință a fost următorul: o criză de furie severă are loc în cazul în care un copil obișnuiește să lovească, să împingă sau să-și țină respirația. Cei care au astfel de obiceiuri manifestate zilnic sau de mai multe ori pe zi vor avea mai multe probleme în ceea ce privește familiarizarea cu deprinderile de autocontrol.

După ce au analizat răspunsurile părinților, coordonatorii studiului au formulat următoarele concluzii:
• Copiii care au tendința de a fi iritabili și care nu stăpânesc multe cuvinte încă de la o vârstă fragedă sunt mai supuși riscului, pe viitor, de a avea întârzieri în ceea ce privește dezvoltarea limbajului și de a avea dificultăți de învățare
• Copiii care sunt mai obraznici, având crize de furie dese încă din primii ani de viață, vor fi mai predispuși să dezvolte tulburări precum anxietate, depresie sau ADHD
• Copiii care vorbesc târziu sunt de două mai predispuși în a avea crize de furie, prin comparație cu cei care încep să vorbească devreme
• Aproape 40% dintre copiii care au întârzieri în ceea ce privește dezvoltarea limbajului nu vor putea avea performanțe academice ridicate

Scopul acestui studiu a fost de a-i pune în gardă pe părinți cu privire la relația dintre întârzierile care țin de limbaj și tendința copiilor de a avea crize de furie în primul an de viață, astfel încât să se poată interveni de timpuriu și pentru a se preveni, pe cât posibil, să intervină acele tulburări de comportament menite să ducă la dificultatea de a stabili relații sănătoase cu cei din jur și de obținere a unor rezultate bune la școală.

Studiul menționat reprezintă prima parte dintr-un proiect intitulat „Când să-ți faci griji” (When to Worry), faza următoare, aflată deja în desfășurare, urmărind să analizeze alți 500 de copii, din zona Chicago, din perspectiva existenței unor comportamente care dovedesc iritabilitatea și din perspectiva întârzierilor în privința achizițiilor de limbaj.

Un alt obiectiv al cercetătorilor este să analizeze copiii din prima etapă a proiectului și mai târziu, când aceștia ajung la 4-5 ani, arătându-le părinților când ar trebui să-și facă într-adevăr griji pentru copiii lor și când nu este cazul de așa ceva.

Surse: longroom.com, sciencedaily.com