- Expoziţiunea - "Pe harfa răsturnată a ierburilor tale, Vara, trupul şi sufletul meu sunt începutul unui mare cântec şi tremurul mâinii care-l caută." Ionel Teodoreanu - "Lorelei"
- Intriga - "Ţi-s bucile frumoase ca două fenomene / Cereşti ce se întîmplă o dată-ntr-un mileniu, / Pe hărţile stelare ţi le-a-nsemnat alene / Cu mîna lui buimacă de pofte dulci un geniu" - Emil Brumaru, Sonet IX, volumul "Infernala comedie"
- Desfăşurarea acţiunii - "Am simţit-o lângă mine, strângându-se toată, parcă ar fi încercat să se ascundă, să se uite. Nu mai era sete trupească aceea, ci sete de mine tot; ar fi vrut să treacă în mine toată, aşa cum trecuse sufletul ei."- Mircea Eliade - Maitreyi
- Punctul culminant - "Nadina îşi înfipse degetele în părul lui, zgâlţâind cu furie. Deodată simţi mâna lui grea ca un mai între pulpele ei lipite, despărţindu-le şi făcând loc genunchilor lui. Aceeaşi mână îi pipăi o clipă pântecele cu mişcări aspre. Nadina se zvârcolea neputincioasă sub greutatea bărbatului, legănându-şi capul pe dunga canapelei." - Liviu Rebreanu - "Răscoala"
- Epilog - ,,Dragostea mea nu-i nici rătăcire, nici zigzag de încântare supremă şi disperări fără fund. Iubesc cum respir: egal, iremediabil şi pentru totdeauna..." - Cella Serghi "Cartea Mironei"
Expoziţiunea - "Pe harfa răsturnată a ierburilor tale, Vara, trupul şi sufletul meu sunt începutul unui mare cântec şi tremurul mâinii care-l caută." Ionel Teodoreanu - "Lorelei"
Intriga - "Ţi-s bucile frumoase ca două fenomene / Cereşti ce se întîmplă o dată-ntr-un mileniu, / Pe hărţile stelare ţi le-a-nsemnat alene / Cu mîna lui buimacă de pofte dulci un geniu" - Emil Brumaru, Sonet IX, volumul "Infernala comedie"
Desfăşurarea acţiunii - "Am simţit-o lângă mine, strângându-se toată, parcă ar fi încercat să se ascundă, să se uite. Nu mai era sete trupească aceea, ci sete de mine tot; ar fi vrut să treacă în mine toată, aşa cum trecuse sufletul ei."- Mircea Eliade - Maitreyi
Punctul culminant - "Nadina îşi înfipse degetele în părul lui, zgâlţâind cu furie. Deodată simţi mâna lui grea ca un mai între pulpele ei lipite, despărţindu-le şi făcând loc genunchilor lui. Aceeaşi mână îi pipăi o clipă pântecele cu mişcări aspre. Nadina se zvârcolea neputincioasă sub greutatea bărbatului, legănându-şi capul pe dunga canapelei." - Liviu Rebreanu - "Răscoala"
Epilog - ,,Dragostea mea nu-i nici rătăcire, nici zigzag de încântare supremă şi disperări fără fund. Iubesc cum respir: egal, iremediabil şi pentru totdeauna..." - Cella Serghi "Cartea Mironei"
Articolul urmator
Microchimerismul sau "suvenirul" lăsat de bebeluș în pântecul mamei, care va păstra pentru totdeauna conexiunea dintre ei
Urmareste-ne pe Google News
