Viitoarele mame isi doresc mai presus de orice ca bebelusul lor sa se dezvolte normal si sanatos. Exista insa multe cazuri in care, in timpul sarcinii apar diverse complicatii ce pun la grea incercare sanatatea mamei si a copilului ei. Complicatiile pot fi uneori periculoase, atat pentru mama, cat si pentru bebelusul nenascut. Qbebe iti dezvaluie care sunt 5 dintre cele mai periculoase complicatii ce pot aparea in timpul sarcinii.
Eclampsia
Eclampsia este o afectiune grava care survine, in general, la sfarsitul sarcinii si este caracterizata prin convulsii asociate unei hipertensiuni arteriale severe. Debutul eclampsiei poate avea loc, de cele mai multe ori in cel de-al treilea trimestru de sarcina la femeie care este la prima sarcina si se manifesta mai intai prin hipertensiune arteriala, prezenta excesiva de proteine in urina si edeme. Aceste simptome se accentueaza si apar dureri de cap, vertij, acufene, fulgere vizuale si o durere nivelul stomacului.
 |
In cele din urma survine eclampsia propriu-zisa, asemanatoare cu o criza de epilepsie: pierderea starii de constienta, redoarea membrelor urmata de convulsii. Ea se declanseaza uneori in timpul nasterii sau imediat dupa ea. In absenta tratamentului adecvat, eclampsia poate pune in pericol viata mamei si, in aproximativ 50% dintre cazuri, viata copilului.
Placenta abruptio
 |
Placenta este un organ esential pentru dezvoltarea sarcinii, care se formeaza pe peretele intern al uterului, la foarte scurt timp dupa conceptie. Prin intermediul placentei trec de la mama la fat oxigen si nutrienti, iar de la fat la mama diferiti produsi ai fatului. In mod normal placenta este ferm atasata de peretele interior al uterului pana in momentul nasterii cand, dupa expulzia bebelusului urmeaza expulzia placentei.
Placenta abruptio reprezinta separarea prematura a placentei inainte de nastere si constituie un pericol major pentru viata bebelusului si, uneori, chiar pentru mama. Placenta abruptio poate determina o nastere prematura, o greutate mica la nastere (de 2500g sau mai mica) si pierderi masive de sange matern. In cazuri rare (mai putin de 1 din 1000 de nasteri), o placenta abruptio severa poate duce la decesul fatului.
De obicei apare in trimestrul trei de sarcina, dar ea poate aparea oricand dupa saptamana 20. Aproximativ 15% din cazurile de placenta abruptio nu sunt evidente pana in momentul in care nasterea incepe sa progreseze sau abia dupa nastere.
Toxoplasmoza
 |
Toxoplasmoza este una dintre cele mai periculoase infectii pentru sarcina, in mod special pentru bebelus. Toxoplasmoza este produsa de un parazit numit Toxoplasma gondii care pentru majoritatea dintre noi nu este periculoasa si se vindeca spontan. La aproximativ 30-40% dintre femeile care se infecteaza cu toxoplasmoza in timpul sarcinii infectia trece la copilul nenascut. Riscul este mare in al treilea trimestru de sarcina (aproximativ 70%), in timp ce in graviditatea precoce doar 15% dintre copii vor fi infectati.
Toxoplasmoza poate duce la pierderea sarcinii, sarcina prelungita, iar dupa nastere poate afecta bebelusul, cauzand probleme de crestere, orbire, leziuni cerebrale, epilepsie sau surditate. Riscul infectarii intrauterine a fatului creste o data cu inaintarea in varsta a sarcinii, iar efectele asupra fatului sunt mai severe cand infectarea survine mai devreme. Aproximativ 10% dintre infectiile prenatale sunt urmate de avort sau moartea fatului la nastere; circa 10 - 23% dintre nou-nascutii infectati prenatal manifesta semne clinice de toxoplasmoza la nastere; aproximativ 12-16% dintre ei mor din cauza bolii.
Copiii care supravietuiesc sufera de retard mental progresiv sau de alte deficiente neurologice. Daca transmiterea parazitului survine intr-un stadiu mai avansat al sarcinii, efectele asupra fatului sunt mai putin severe, majoritatea copiilor infectati in timpul trimestrului trei fiind asimptomatici la nastere. Semnele posibile ale infectarii congenitale sunt anemia, corioretinita, convulsiile, surditatea, febra, cresterea incetinita, cresterea in volum a ficatului si a splinei, hidrocefalia, icterul, dificultatile de invatare, adenopatia, retardul mental, microcefalia, afectarea vederii.
Sindromul HELLP
 |
Sindromul HELLP este o complicatie deosebit de periculoasa ce apare mai ales in ultimul trimestru de sarcina. HELLP este un acronim ce a fost atribuit sindromului pornind de la caracteristicile acestuia: hemoliza (Hemolysis), niveluri crescute ale enzimelor hepatice (Elevated Liver enzymes) si trombocitopenie (Low Platelets).
Simptomele sindromului HELLP sunt asemanatoare cu cele manifestate in cazul preeclampsiei: greata, varsaturi, indigestie; stare de rau si de oboseala; dureri de cap; durere epigastrica (abdominala) sau substernala (la piept); dureri de umar; durere la respiratie; arsuri la stomac; sangerari (nazale, vaginale); tulburari vizuale (vedere incetosata); umflarea mainilor, picioarelor si fetei. Gravidele cu acest sindrom prezinta risc crescut de hemoragie si nastere prematura.
S-a estimat ca intre 1- 25% din cazurile de sindrom HELLP dezvolta complicatii grave, cele mai des intalnite fiind: dezlipirea de retina; ascita; dereglari grave ale coagularii sangelui; dificultati de respiratie (pot duce la asfixiere sau la necesitatea ventilatiei artificiale); edemul pulmonar si cerebral; insuficienta renala; afectiuni severe ale ficatului; placenta abruptio si alte complicatii ale placentei; hemoragie cerebrala si chiar decesul mamei sau al fatului.
Mortalitatea la gravidele care dezvolta sindrom HELLP este estimata la 2-24%, iar mortalitatea perinatala la 9-39%. Rata de recurenta pentru sarcinile viitoare variaza intre 3-25%. Cel mai sigur si efectiv tratament in cazul acestei complicatii este nasterea rapida a copilului. De cele mai multe ori nasterea este prematura, dar este vitala.
Trombozele venoase
 |
Gravidele sunt de sase ori mai expuse la riscul dezvoltarii unor cheaguri de sange decat o femeie care nu este gravida. Trombozele venoase apar in doua forme: tromboze venoase profunde si tromboze venoase superficiale. Tromboza venoasa superficiala si tromboza venoasa profunda sunt doua boli diferite.
Formarea unui cheag de sange in venele superficiale ale picioarelor nu este o problema grava (tromboza superficiala). Aceasta este in general observata in venele din apropierea suprafetei pielii (superficiale) si se trateaza rapid cu o medicatie corespunzatoare, prin ridicarea piciorului, prin protejarea lui cu un bandaj elastic sau prin folosirea dresurilor speciale de sarcina. Tromboza superficiala nu evolueaza in embolism pulmonar. Daca problema nu se remediaza rapid, atunci se poate sa fie vorba despre tromboza venoasa profunda.
Tromboza venoasa profunda inseamna un cheag de sange care se formeaza in venele mari ale membrelor inferioare si este cauzat de circulatia sanguina stagnanta, de schimbarile la nivelul sangelui sau de afectiuni la nivelul peretilor venelor. In sarcina este cauzat de circulatia sanguina obstructionata si si de schimbarile inregistrate in consistenta sangelui. Riscurile se maresc atunci cand cheagurile de sange circula, deoarece pot ajunge in plamani si pot provoca embolismul pulmonar, ce reprezinta blocarea circulatiei sangelui in plamani si are ca rezultat functionarea defectuoasa a acestora. Necesita investigatii medicale si tratament.
Simptomele trombozei venoase profunde de la nivelul piciorului pot diferi foarte mult, in functie de localizarea cheagului si de gravitatea acestuia si include: umflarea picioarelor, crampe severe sau dureri la unul dintre picioare, decolorarea pielii, inrosirea sau invinetirea piciorului si/sau aparitia unei senzatii de caldura la piciorul afectat. Adesea, pielea de deasupra venei afectate devine rosie. De asemenea, in zona respectiva pot aparea dungi rosii, deasupra venelor unde exista cheaguri de sange. Debutul trombozei venoase profunde poate fi rapid, insotit de dureri mari la nivelul piciorului. Daca ai mai avut probleme cu cheagurile, legate sau nu de sarcina, trebuie sa verifici problema inca de la inceput. Discuta cu medicul si informeaza-l despre existenta in trecut a acestor probleme. Totusi, aceasta este o problema rareori inregistrata in timpul sarcinii, fiind intalnita doar la una din 3 000-7 000 de nasteri.
Medicul obstetrician sau medicul de familie te-a informat asupra acestor posibile complicatii? Tu ai suferit complicatii periculoase in timpul sarcinii?
Urmareste-ne pe Google News
