Drama familiei Samson. Autoritățile suedeze le-au luat doi dintre cei cinci copii pe motiv că le-ar fi abuzat. Părinții nu mai știu nimic de fiicele lor
Drama familiei Samson, o familie de români care a trăit în Suedia, a ajuns din nou în atenția publică după ce susținătorii părinților au protestat în fața Ambasadei Suediei din București. Sara și Tiana, două dintre cele cinci fete ale familiei, se află de mai bine de trei ani în custodia autorităților suedeze, după ce serviciile sociale le-au preluat în urma unor acuzații de abuz.
Părinții cer repatrierea celor două fete și spun că nu mai au contact cu ele din luna decembrie. Cazul a ajuns și în Parlamentul României, iar autoritățile române au făcut mai multe demersuri pentru recuperarea copiilor, însă până acum fără rezultat.
Două fete luate de autoritățile suedeze
Cazul familiei Samson a început în 2022, atunci când Sara și Tiana au fost preluate de serviciile sociale suedeze. Cele două fete aveau 10 și 11 ani în momentul în care au fost luate de lângă părinții lor, în urma unor suspiciuni privind mediul familial.
Conform informațiilor publicate, acuzațiile ar fi pornit de la declarațiile uneia dintre fete. Ulterior, părinții au susținut că declarațiile inițiale au fost demontate, mai ales că fetița, care avea atunci aproximativ 10 ani, ar fi recunoscut că a încercat să își preseze părinții pentru a obține un telefon și produse de machiaj. Cu toate acestea, autoritățile suedeze au menținut măsurile de protecție.
Părinții au relatat că, în momentul intervenției autorităților, mai aveau acasă alți patru copii mai mici. Mama copiilor a povestit că familia ar fi fost sunată noaptea, în jurul orei 01:50, și chemată în 30 de minute la birourile serviciilor sociale, aflate la 15 kilometri distanță. Tatăl copiilor a spus că li s-ar fi transmis că ancheta urma să dureze șase săptămâni și că, după aceea, copiii se vor putea întoarce acasă.
Părinții spun că nu mai pot vorbi cu fiicele lor
După mai bine de trei ani, familia spune că situația a devenit și mai grea, pentru că părinții nu mai au nici măcar posibilitatea de a vorbi cu Sara și Tiana. Contactul cu fetele ar fi fost întrerupt din luna decembrie, iar mama spune că ultima întâlnire fizică a fost în noiembrie, când a reușit să vadă doar una dintre fete.
„Noi nu mai avem niciun contact cu fetele, din luna decembrie. A fost ultima oară când le-am văzut, digital, dar fizic am reușit în luna noiembrie, pe una dintre fete. Nu mai știm nimic despre ele, nu mai știm nimic de ele”, a povestit Bianca Samson, mama fetelor.
Daniel Samson, tatăl fetelor, spune că familia a ajuns în punctul în care demersurile oficiale nu au mai fost suficiente și că speranța părinților este legată acum de presiunea publică. „Suntem la nivelul la care s-au epuizat eforturile diplomatice. Se exercită presiune publică pe autoritățile suedeze. Încercăm să întoarcem oglinda spre ei, ca să-și vadă ororile și greșelile”, a mărturisit Daniel Samson, tatăl fetelor.
Protest în Capitală pentru repatrierea fetelor
Sâmbătă, 20 iunie, în fața Ambasadei Suediei din București, s-au adunat susținători ai familiei Samson veniți din mai multe zone ale țării, dar și din diaspora. La început au fost câteva zeci de oameni, apoi câteva sute, iar ulterior numărul participanților a ajuns la câteva mii, care au cerut reunirea celor două fete cu părinții lor.
Printre cei prezenți s-a aflat și Marius Bodnariu, românul care a trecut printr-o experiență asemănătoare în Norvegia și care și-a recuperat copiii în urma presiunii publice. Cazul familiei sale a inspirat filmul „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu și premiat anul acesta cu Palme d'Or la Cannes.
„Știm că această presiune este una pozitivă, sănătoasă, care va determina autoritățile din Suedia să își facă treaba cum trebuie”, a spus Marius Bodnariu, apropiat al familiei Samson. La protest au fost transmise și mesaje directe către autoritățile suedeze, participanții cerând ca fetele să fie lăsate să revină în familie.
Cazul a ajuns în Parlamentul României
Situația familiei Samson nu a rămas doar la nivelul protestelor publice. Autoritățile române au făcut, în ultimii ani, mai multe demersuri pentru ca cele două fete să poată reveni în România, fie în familia naturală, fie în familia extinsă, fie în sistemul român de protecție a copilului. Cazul a fost semnalat inclusiv Președinției României.
Ministerul Justiției a transmis că a avut un dialog instituțional constant cu autoritățile suedeze competente și că au fost realizate peste 75 de demersuri oficiale, atât în scris, cât și prin consultări directe și videoconferințe. Prin aceste demersuri au fost cerute informații despre situația minorelor, clarificări privind măsurile dispuse și soluții conforme cu interesul superior al copilului.
În luna mai, Senatul României a adoptat în unanimitate o declarație de susținere a repatrierii celor două fete. Declarația a fost inițiată de Comisia pentru Politică Externă a Senatului și a fost votată cu 91 de voturi „pentru”, în prezența părinților.
Acuzații dure la adresa modului în care a fost tratată familia
Cazul a reaprins și discuțiile despre modul în care autoritățile din statele nordice intervin în viața familiilor, mai ales atunci când apar suspiciuni legate de creșterea copiilor. Părinții și susținătorii lor spun că au fost judecați inclusiv prin prisma valorilor religioase și a felului în care își creșteau copiii.
„Faptul că te duci la biserica creștină înseamnă că ești fanatic religios. Faptul că tu mergi cu familia, cu copiii, îi crești în spiritul unor valori moral-creștine și mai citesc și Biblia, vă dați seama ce crimă, pentru ei înseamnă fanatism religios și un motiv să-i separe pe părinți de copii, pentru că statul, spun ei, este proprietarul copiilor”, a declarat Titus Corlățean, parlamentar.
Și Patriarhia Română a transmis un comunicat de susținere pentru familia Samson, subliniind rolul părinților în creșterea copiilor: „Biserica învaţă dintotdeauna că responsabilitatea principală pentru creșterea și formarea copiilor revine părinților, iar familia rămâne mediul natural și binecuvântat al dezvoltării armonioase a copiilor. (...)
Suntem solidari cu familia Samson şi ne alăturăm demersului Senatului României către Statul Suedez, pentru repatrierea în România a celor două fiice ale familiei Samson, astfel încât să fie create condițiile necesare pentru restabilirea conviețuirii celor două surori alături de părinții şi de fraţii lor mai mici”.
Convenția pentru drepturile copilului: detalii pe care este obligatoriu să le știi
Sprijin și din partea comunităților românești
Familia Samson a primit sprijin și din partea comunităților românești din Suedia. În luna mai, acestea au organizat un miting și au formulat o petiție împotriva serviciului de protecție a copilului, petiție care a strâns peste 10.000 de semnături.
Cazul familiei este comparat cu drama familiei Bodnariu din Norvegia, unde cei cinci copii ai unor români au fost preluați în 2015 de serviciile de protecție a copilului, după acuzații de abuz. Ulterior, acuzația s-a dovedit nefondată, iar familia și-a recuperat copiii.
Părinții fetelor Samson speră ca presiunea publică, demersurile instituționale și sprijinul comunităților românești să ducă la o soluție. Cererea lor rămâne aceeași: Sara și Tiana să fie repatriate în România și să fie create condiții pentru ca cele două surori să poată reveni lângă părinții și frații lor mai mici.
Drama familiei Samson rămâne un caz sensibil, în care se întâlnesc dreptul copilului la protecție, dreptul părinților de a-și crește copiii și responsabilitatea statelor implicate de a găsi o soluție clară. Părinții spun că nu mai știu nimic de fiicele lor din decembrie, în timp ce în România continuă apelurile pentru repatrierea celor două fete. Până la o decizie concretă, cazul rămâne una dintre cele mai dureroase lupte ale unei familii române pentru reunificare.
Surse foto: facebook.com, facebook.com
Surse articol: bucurestifm.ro, observatornews.ro, euronews.ro
Urmareste-ne pe Google News
