Liliana Humphreys este învățătoare la Școala Havârna din Botoșani și voluntar la Asociația Umanitară Neemia Dorohoi. Fiind implicată în acțiuni de voluntariat pentru ea era un lucru natural implicarea întrajutorarea refugiaților din Ucraina. Liliana a decis să doneze primăriei din Havârna mese, jucării, cărți, pentru a se pregăti pentru familiile de ucraineni cu copii care vor sosi în comună. Aceasta povestește cum au reacționat elevii ei când au vazut-o că strânge jucării.
”Vreau să împărtășesc cu dumneavoastră ceea ce am trăit astăzi alături de piticii mei, la prima oră mi-am propus să donez pentru Primăria Havârna, pentru a veni în sprijinul copiilor familiilor ucrainiene care poposesc la noi în comuna: mese, jucării, cărți de colorat, etc pe care noi le aveam din donație de la Asociația Umanitară Neemia Dorohoi. Fără a le spune copiilor ce doresc să fac, am început să pregătesc totul, timp în care ei se jucau.
La un moment dat, un băiețel mă întreabă :
“Ce faci cu ele, doamna?”
Fără să stau pe gânduri, i-am explicat că le vom dona copiilor care nu mai au căsuțe, care au plecat din țara lor din cauza războiului și stau la noi la primărie. Deja știau foarte multe lucruri legate de evenimentele din Ucraina, probabil au auzit în familie discutându-se.
De aici începe surpriza… i-am întrebat dacă sunt de acord să le dam jucării de la noi, cărți, culori, puzzle-uri? N-o să credeți…s-au adunat toți în jurul meu, mă așteptam să mă refuze, dar ei …mititeii au început să-mi aducă jucăriile lor preferate și să le pună-n pungi. Nu conteneau, dăm și asta doamna? Dăm și asta…?
M-au impresionat până la lacrimi, am zis în sinea mea că avem multe de învățat de la copii! Sunt mândră de ei!” povestește învățătoarea pe contul ei de Facebook.
La Primăria Havârna erau cazate în seara zilei de 3 martie 7 femei din Ucraina si peste 15 copii. Organizația Națiunilor Unite a anunţat că peste un milion de refugiați au fugit din Ucraina în ţările vecine, de la începutul invaziei ruse. Aproximativ 100.000 au intrat în România numai prin Vama Siret. Majoritatea sunt mame cu copii, care și-au lăsat soții să lupte pe front și care au plecat cuu un bagaj cu câteva haine, lăsând în urmă o viață întreagă și plecând spre necunoscut.
Ce trebuie să știi dacă vrei să ajuți refugiații din Ucraina?
Dacă sunteți o organizație, un grup de inițiativă sau o persoană fizică ce intermediază sprijin pentru ucrainenii care s-au refugiat în România, mai jos sunt 10 sfaturi practice de care să țineți cont:
1. Asigurați-vă că refugiații își cunosc drepturile și că au îndeplinit procedura legală de cerere pentru azil pe teritoriul României:
a) https://dopomoha.ro/ro - aici găsiți informații în limbile română, ucraineană, engleză și rusă.
b) LOGS - Grup de Inițiative Sociale are un ???????????????? - ???????????????????????? (pe WhatsApp) pentru informații despre azil (limba engleză, rusă și ucraineană) +????.????????????????.????????????.????????????.
2. Asigurați-vă că locațiile unde vor fi cazați refugiații sunt verificate și că există condiții de trai decente. Aveți în vedere faptul că situația din Ucraina este pe perioadă nedeterminată și nevoia de cazare poate fi una pe termen lung. Comunicați constant cu autoritățile și înscrieți-vă în registrul național la https://bit.ly/3K1mb3s
3. Luați în considerare nevoia de comunicare în limba ucraineană - mulți dintre cei care vin spre țara noastră sunt persoane care nu vorbesc o altă limbă și de asemenea asigurați-vă că primiți acordul lor pentru orice tip de sprijin pe care îl oferiți/sugerați. Folosiți limbaj accesibil și o limbă pe care o înțeleg bine.
4. Recunoașteți semnele exploatării și încurajați pe cei cu care intrați în contact să se informeze și ei. Mai multe detalii în limbile română, ucraineană, engleză și rusă aici - https://dopomoha.ro/ro/fii-in-siguranta.
5. Stabiliți o relație de încredere prin prezentarea voastră/a organizației pe care o reprezentați, descrierea rolului și a tipului de suport oferit. Setați împreună cu persoanele pe care le sprijiniți o parolă de siguranță un cuvânt/ frază simplă ce o pot strecura ușor într-un mesaj sau apel.
6. Semnalați orice suspiciune de trafic de persoane la HelpLine ANITP 0800.800.678 (în România) sau la Crisis Textline-ul eLiberare 0757.749.845
7. Fiți sensibili la diferențele culturale. Ucrainienii vor avea nevoie de ajutor pentru a se adapta noului context în care se află și pentru a naviga situațiile cu care se vor întâlni în România.
8. În comunicările publice și postările pe rețelele de socializare țineți cont de importanța păstrării demnității persoanelor pe care le ajutați (acesta se poate face prin a edita pozele astfel încât fețele, în special ale copiilor, să fie blurate, nu le folosiți numele în postări publice etc.).
9. Păstrați o comunicare constantă cu autoritățile și căutați modalități de coordonare cu alte grupuri de inițiativă din orașul/zona dumneavoastră pentru a nu dubla eforturile - împreună putem mai mult! În comentarii regăsiți un ghid despre răspunsurile umanitare.
10. Țineți cont de faptul că ucrainenii care au trecut granița spre România au experimentat evenimente traumatice majore, iar efectele acestor traume pot apărea ulterior. Dacă aveți nevoie de sprijin în a gestiona anumite situații, ASproAS - Asociația Asistenților Sociali din România are un Call Center pentru consiliere socială și psihologică pentru ucraineni care s-au refugiat deja în România - 0745.139.747
Surse: Facebook, Botosani News, eLiberare
Citește și:
- Profu' bun Vs. Profu' rău: un exercițiu pe care toți diriginții și învățătorii ar trebui să îl facă cu elevii lor
- „Va fi război, domnule profesor?” Ce le-a răspuns un profesor de istorie elevilor săi preocupați de situația din Ucraina
- Bravo! Doi profesori din Iași oferă gratuit meditații copiilor care vor să devină medici
Urmareste-ne pe Google News
