Ce învață copiii noștri la școală? Profesor de română: „Fac efectiv lectură pe text cu degetul pe fiecare rând, să-i întreb pe elevi fiecare cuvânt, ca să fiu sigură că înțeleg"
Ce fac elevii de liceu la orele de limba română? Nu, nu fac neapărat eseuri complicate sau analize literare minuțioase ci, „fac lectură pe text cu degetul pe fiecare rând”. Ce mărturisiri surprizătoare face o profesoară de limba română cu zeci de ani de experiență? O parte dintre adolescenții care ajung în clasa a IX-a nu reușesc să înțeleagă suficient de bine ceea ce citesc.
Carmen Ion predă limba și literatura română la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” din Focșani. Totodată, cadrul didactic este fondatoarea Boovie, festivalul de book-trailere prin care elevii sunt încurajați să citească și să transforme cărțile în proiecte video.
Experiența de la clasă a făcut-o să observe însă o schimbare în modul în care adolescenții se raportează la text.
Ziua Internațională a Profesorului. „Am uitat să ne bucurăm că avem parte de educație”
„Coborâm nivelul ca să putem să-l ridicăm după aceea”
Profesoara de limba română că înainte de a discuta despre simboluri, personaje sau interpretări, trebuie să se asigure că elevii au înțeles sensul de bază al textului. De multe ori, acest lucru înseamnă să se întoarcă la întrebări foarte simple: cine face acțiunea, unde se petrece, când, cum și de ce.
„Ce să zic? Facem manualele de clasa a IX-a. (râde) Coborâm nivelul ca să putem să-l ridicăm după aceea. Adică, de câțiva ani am început să fac efectiv lectură pe text cu degetul pe fiecare rând, să-i opresc, să-i întreb fiecare cuvânt, ce înseamnă structurile de acolo, ce înțeleg din astea.
Deci, ca să fiu absolut sigură că înțeleg textul și întrebările clasice: «cine», «unde», «când», «cum», «de ce», fac asta și încetul cu încetul se creează niște deprinderi.”, a mărturisit ea.
„În primii 20-25 de ani de carieră în învățământ nu am făcut așa ceva”
Carmen Ion subliniază că această metodă nu făcea parte din rutina ei în primele decenii de activitate. Și atunci existau fragmente care necesitau explicații, însă problemele erau legate mai ales de realități istorice sau sociale îndepărtate de viața elevilor, nu de înțelegerea cuvintelor și a construcțiilor de bază.
„În primii 20-25 de ani de carieră în învățământ nu am făcut așa ceva. Bun, explicam niște lucruri care se întâmplau acolo, niște elemente care erau foarte departe de viața lor și pe care nu le înțelegeau și erau mai curând fenomene, nu erau cuvinte, nu erau structuri”, a precizat Carmen Ion.
Diferența este importantă. Elevii citi corect cu voce tare și totuși este posibil să nu înțeleagă relația dintre evenimente, intenția personajelor sau sensul unei expresii. De aici apare ceea ce numim analfabetism funcțional: persoana poate citi textul, însă are dificultăți în a folosi și interpreta informația pe care tocmai a parcurs-o.
Datele PISA 2025 arată amploarea problemei. Aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani au atins cel puțin nivelul 2 de competență la citire, față de media de 69% în țările OCDE.
În plus, se pare că doar 1% dintre elevii români au ajuns la nivelurile 5 sau 6, cele care presupun înțelegerea unor texte mai lungi, lucrul cu idei abstracte și diferențierea dintre fapte și opinii.
Un fragment din „Balta Albă” le-a dat elevilor de lucru câteva minute
Carmen Ion a oferit și un exemplu concret dintr-o oră de limba română. Elevii studiau un fragment din „Balta Albă”, de Vasile Alecsandri. Un francez, speriat de doi români pe care nu îi înțelegea, își ducea mâna la buzunar pentru a verifica dacă are pistoalele la el.
„M-am întâlnit cu o situație în care era un fragment din Balta Albă, în care un francez se uită la doi români fioroși, foarte înalți, era și noapte.
Francezul era speriat și cei doi români, a căror limbă evident francezul nu o înțelegea, vorbeau destul de tare, gesticulau și ăsta se uita cu niște ochii holbați, cuprins de frică și e un citat cu aproximație: «mi-am băgat mâna în buzunar să pipăi pistoalele de acolo».
A durat câteva minute bune ca să descifrăm ce înseamnă gestul acesta de fapt, respectiv că omului îi era frică și încerca să se asigure că are cum să se apăre în caz că lucrurile deveneau periculoase.”, a mai afirmat cadrul didactic.
Noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, aplicată începând cu anul școlar 2026-2027, pune accent inclusiv pe înțelegerea efectivă a textului. Se recomandă așadar identificarea intrigii, a personajelor, a timpului și spațiului, formularea ideii principale, distingerea dintre text literar și nonliterar și argumentarea unei opinii despre o carte.
Dacă elevul nu înțelege ceea ce citește, relația dintre două idei sau intenția unui personaj rămân neclare, memorarea unor definiții nu rezolvă problema.
Mărturia profesoarei ridică o întrebare care ne privește și pe noi, părinții. Oare este suficient să ne asigurăm că adolescentul „a citit” o lecție sau a terminat o carte? Ar trebui să ne implicăm mai mult, să îi întrebăm ce au înțeles, de ce cred că un personaj a făcut un anumit lucru sau cum ar explica ceea ce tocmai au citit cu propriile lor cuvinte.
Surse foto: facebook.com, facebook.com
Surse articol: edupedu.ro
Urmareste-ne pe Google News
