Povestea fetiței care a fost înfiată pe platourile de filmare! Ce mai face Izabela Moldovan astăzi

Inițial, aleasă pentru acest rol a fost o altă fetiță pe nume Lăcrămioara Filip, însă această nu a primit acceptul Federației Române de Gimnastică, întrucât făcea parte din lotul olimpic feminin, potrivit playtech.ro. Astfel, regizoarea filmului, Elisabeta Bostan, a fost nevoită să găsească o altă interpretă, proces care i-a dat mari bătăi de cap, dar care i-a oferit, totodată, întâlnirea cu cea care avea să îi devină fiică.

Povestea fetiței care a ajuns să fie înfiată de pe platourile de filmare, de regizoarea Elisabeta Bostan

Izabela Moldovan avea 12 ani când a fost distribuita în rolul principal din filmul „Campioana”, regizat de Elisabeta Bostan, un nume important în cinematografia românească. Aceasta a semnat regia unor filme celebre precum „Veronica”, „Veronica se întoarce”, „Pupăza din tei”, „Puștiul”, „Amintiri din copilărie”, „Tinerețe fără bătrânețe” și „Campioana” - producția romano-canadiana care avea să îi schimbe viață pentru totdeauna.

Filmul „Campioana” spune povestea unei gimnaste în vârstă de 10 ani, Corina Tănase, care visează să fie admisa la școală de gimnastică de la Deva. Pentru a găsi un copil care să joace rolul principal din acest film, Elisabeta Bostan însăși a participat la o selecție a copiilor sportivi de la scoală de gimnastica din Deva. Inițial, aceasta se hotărâse asupra unei alte fetițe - Lăcrămioara Filip, care însă nu a primit acceptul Federației Române de Gimnastică pentru a juca în filmul respectiv. Rolul i-a revenit, astfel, Izabelei Moldovan, în vârstă de 12 ani, componentă a lotului de junioare, la acea vreme.

Izabela făcea gimnastică de la vârstă de 7 ani, forțată de părinți. Recent, aceasta a mărturisit că nu și-a dorit nicio clipă să practice acest sport, că antrenorii îi forțau limitelele pentru o performanță maximă, astfel că rolul în filmul „Campioana” a reprezentat portița sa de salvare.

„(Făceam) gimnastică acrobatică și mult, mult antrenament. Locuiam în internat, unde îmi plângeam neîmplinirile sufletești și unde am învățat să rabd, să știu în permanență unde mă aflu și să fac față accidentărilor, iar accidentele se puteau întâmpla într-o secundă de neatenție, pentru care pătimeai luni la rând (...) Eu nu am vrut să fac gimnastică, ci am fost dusă de părinți. Prima mea familie m-a cam „abandonat” în sala de antrenamente de la 7 ani. Am fost talentată, au văzut că am mobilitate, coordonare, forță și, treptat-treptat, am ajuns în lotul de junioare. Sigur, eram un copil rahitic, răceam des dar fragilitatea mea s-a transformat apoi în forță datorită efortului susținut: între 5 și 10 ore de antrenament zilnic”, a povestit Izabela, într-un interviu pentru life.ro.

Aceasta a descris, pentru aceeași publicație, și momentul în care regizoarea Elisabeta Bostan i-a propus să fie copila ei, dar și ce au avut de spus părinții ei biologici în aceasta privință:

„Eu mi-am dorit întotdeauna o familie. Și am renunțat la gimnastică pentru că m-a iubit Elisabeta Bostan și mi-a propus să mă ia cu ea acasă. Iar asta a fost o onoare pentru mine”, a mărturisit Izabela Moldovan (Bostan). „Eram într-o pauză de filmare când m-a luat deoparte și m-a întrebat: „Vrei să vii la București?” Iar eu am zis da și am întrebat înapoi: „Pentru cât timp?” Iar ea mi-a zis: „pentru totdeauna”. Eu am rămas șocată pentru că nu mă așteptam la așa ceva, i-am zâmbit și am fugit. După un timp m-am întors la ea și i-am zis, cu tărie, da. Mama și tata erau despărțiți deja de câțiva ani, iar mama mea biologică, Doina, mi-a zis că nu poate să îmi ofere ceea ce aș fi putut primi de la Elisabeta Bostan și de la Sandu Stoichiță. Și era adevărat. Dar eu nu îi cerusem altceva decât dragoste.”

După terminarea filmărilor, Izabela Moldovan a devenit fiica adoptivă a Elisabetei Bostan. Izabela a mărturisit că între ea și regizoarea s-a produs, încă de la casting, o chimie specială:

„Între mine și mama (n.r.: Elisabeta Bostan) s-a produs chiar de la casting o chimie specială (...) Doamna Bostan, mama, fusese în toată țara în căutare de gimnaste și se oprise la noi cu toate speranțele. Dar noi nu știam acest detaliu. Tot ce știam era ce vedeam: o doamnă blondă, impunătoare și fermă. Uneori, mai fermă decât antrenorii (...) Eu, mărturisesc, nu m-am gândit nicio clipă că voi fi personaj principal. Mă mulțumeam să fac, cum aveam să aflu mai târziu, figurație specială. Am dat toate probele de casting, inclusiv cele de gimnastică și, la un moment dat, am aflat că am fost „luată”. Ulterior aveam să aflu că se uita în fiecare seară cu tata la filmările de casting și mama a simțit că eu aș fi cea mai potrivită. Tata i-a zis: „dacă tu crezi că puteți lucra și poți avea încredere în ea, ia-o!”.

Conexiunea dintre Izabela și mama ei adoptivă s-a creat treptat, pe măsură ce fosta sportivă și-a dat seama că, în afara platourilor de filmare, regizoarea era un om de o sensibilitate extraordinară.

„(Conexiunea) s-a creat treptat-treptat când am văzut că în spatele acelei forțe de pe platou, care strigă o dată: „Motor! Acțiune!” și toată lumea îngheța, acasă era un om de o sensibilitate extraordinară (...) Noi două chiar avem o relație foarte frumoasă și uneori gândim telepatic. Și puțini pricep cum de ne înțelegem și ne ghicim gândurile fără să vorbim despre ele. Și acum realizez că semănăm și fizic. Cine se iubește se aseamănă”, a mărturist Izabela.

Întrebată ce a învățat de la părinții săi adoptivi, aceasta a oferit un răspuns emoționant:

„(De la mama am învățat) să iubesc și să fiu iubită. Să respect munca și să nu mă mulțumesc cu puțin. Mama mi-a atras atenția tocmai când primeam premiile internaționale pentru interpretare, la prestigioase festivaluri pentru filmul „Campioana”, așa cum și ea primea premii pentru regie, mi-a zis să nu mi-o iau în cap. Iar eu i-am răspuns: „mama, stai liniștită! E ca la orice concurs!” Și a rămas uimită la aceste cuvinte.

Tata m-a învățat să am multă răbdare, aproape imposibil pentru mine. Era un bonom și un om super inteligent, cu o cultură uluitoare. Avea un doctorat la Sorbona, doctorat în filozofie și în medicină, specialist în hepato-proctologie, în medicină psihosomatică, gastroenterolog, a descoperit metoda investigație gastro cu un aparat video. Și a salvat foarte, foarte multe vieți. El a format la mine câteva aspirații: să vreau să învăț, să știu să analizez operele de artă, să mă descurc prin București, să fiu mai îndrăzneață. Erau mari diferențe de vârstă, dar noi ne-am înțeles foarte bine, spre mirarea tuturor.”

Izabela Moldovan (Bostan) este, în prezent, regizor, coregraf de teatru și film și lector universitar doctor la catedra Actorie – antrenamentul expresiei corporale – dans (mișcare scenică și dans pentru actori), la UNATC. Ea a absolvit, în 1994, Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din București și UNATC „I.L. Caragiale” în 2000. Cât despre viața personală, se știe despre aceasta că a fost căsătorită cu Florin Kevorkian, cu care are două fiice: Anais și Araxi - amândouă absolvente ale Colegiului Media Tehnic.