Din grija pentru copilul tau

Alăptarea nu înlocuiește vaccinarea

Un mit frecvent vechiculat în rândul celor care nu susțin și nu practică vaccinarea constră în faptul că alăptarea mamei protejează suficient încât să nu se impună vaccinarea. Cu toate că laptele matern dispune de proprietăți minunate, nu este un panaceu și nu oferă protecția de care sugarii au nevoie împotriva unor boli periculoase. Citește în continuare explicația exactă, precum și opinia specialiștilor.

Cum funcționează sistemul imunitar?

Deși alăptarea oferă nenumărate beneficii mamei și copilului, laptele matern nu este o poțiune magică. Sunt persoane care consideră că laptele pe care îl secretă o mamă care alăptează reprezintă un agent puternic al sistemului imunitar încât vaccinurile nu își mai găsesc utilitate. Însă această concepție este departe de a avea un fundament științific și contrazice modul în care sistemul imunitar funcționează, în special cu privire la rolul imunității pasive. 

Multe vedete duc beneficiile alăptării la extreme. Gisele Bundchen afirmă că "Copiii mei nu s-au îmbolnăvit niciodată cât i-am alăptat. Dacă aveau ceva la ochi, le puneam puțin lapte în ochi. Înainte să zburăm cu avionul, foloseam o pipetă și le puneam lapte în nas pentru a-i proteja de microbii din avion". Citește declarația vedetei aici.

Însă oare ce se întâmplă în mod exact la nivelul sistemului imunitar? Acesta reprezintă o interacțiune complexă de organe, celule, proteine și alți factori care ne protejează constant de milioane de bacterii, virusuri și alți patogeni. Privindu-l în ansamblu, este compus din două părți cu funcții și fiziologie complet diferite - sistemul înnăscut sau pasiv și cel adaptiv sau activ; deși conlucrează, cele două sunt distincte. Sistemul imunitar înnăscut este un sistem generalist căruia îi lipsește abilitatea de a ataca anumiți antigeni; el include abilitatea de a preveni sau depista materiale străine și de a le elimina fără un răspuns fiziologic concret din partea corpului, acționând rapid și eficace contra organismelor invadatoare. Barierele anatomice, precum pielea sau acidul gastric, răspunsurile inflamatorii, leucocitele fac parte din acest sistem primordial. Atunci când sistemul imunitar pasiv dacă identifică un patogen transmite semnale pentru a activa sistemul imunitar adaptiv, care este compus din celule sistemice specializate și procese care elimină patogenii. Anticorpii, produși de limfocite reprezintă principala armă a sistemului imunitar și reprezintă un răspuns mai puternic decât imunitatea pasivă. În plus, acest sistem odată sensibilizat de un antigen îl reține și poate să îl combată la distanță de mai mulți ani, chiar înainte de apărea simptomele îmbolnăvirii. Sistemul imunnitar adaptiv este specializat și necesită efectiv învățarea antigenilor cu privire la noii patogeni, ceea ce durează și presupune invadarea celulelor, afectarea organelor și lezarea organismului pentru antrenarea sistemului.

alaptarea

În acest sens, vaccinurile funcționează prin prezentarea unui antigen al unui patogen sistemului imunitar adaptiv pentru a putea forma răspunsul specific înainte de a întâlni acel patogen, antrenând sistemul imunitar activ cu virusuri sau bacterii moarte sau inactive, fără riscul ca patogenul să cauzeze o infecție. Astfel, sistemul imunitar adaptiv reține antigenul timp de mulți ani sau chiar decenii.

Cu excepția situației în care suferi de o deficiență imunitară gravă sau de malnutriție cronică, nu există o modalitate de a stimula sistemul imunitar, în special pe cel adaptiv. Singura modalitate este reprezentată de vaccinuri. Bebelușii prematuri sunt deosebit de vulnerabili deoarece sistemele lor imunitare nu sunt bine dezvoltate și au șanse mai puține să beneficieze de imunitatea pasivă; din acest motiv vaccinările le sunt benefice în dezvoltarea acestora, fiind completate de anticorpii materni.

Rolul anticorpilor materni

În cazul bebelușilor există o variantă a sistemului imunitar înnăscut denumită imunitate pasivă. În timpul sarcinii anticorpii materni produși de sistemul imunitar adaptiv al mamei pot fi transportați prin placentă în rezerva de sânge fetal. Acești anticorpi poartă denumirea de imunoglobulina G sau IgG, singurul tip de anticorpi care trec bariera placentară. Aceste imunoglobuline sunt responsabile de protecția împotriva bacteriilor și virusurilor prin diverse interacțiuni la nivel biochimic. La naștere bebelușii le primesc de la mamă și nu vor primi mai multe, nici prin alăptare. Anticorpii IgG materni sunt temporari și dispar în decurs de 6-8 luni după naștere. În acest interval de timp bebelușul începe să dezvolte propriul răspuns imunitar adaptiv și produce IgG ca răspuns la virusurile și bacteriile patogene întâlnite. Până la vârsta de 6 luni, toți anticorpii materni au dispărut și restul aparțin bebelușului. Atunci când sunt vaccinați încep să producă proprii anticorpi la bolile respective. Din aceste motive gravidele sunt sfătuite să se vaccineze împotriva unor boli grave pentru că pot stimula nivelul acestor anticorpi ce vor fi transmiși fătului.

Doamna doctor Madalina Ciuhodaru, Medic primar obstetrică-ginecologie, asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T.Popa" Iași completează:

"Alăptarea la sân este cea mai bună decizie pe care o mamă o poate lua, cu beneficii recunoscute și indiscutabile asupra sănătății nou-născutului ei. Printre aceste beneficii, cel mai important este faptul că alăptatul la sân oferă o importantă rezistență antimicrobiană.

Normele oraganizației Mondiale a Sănătății (OMS) recomandă clar alăptarea exclusivă la sân în primele 6 luni de viață, iar apoi prelungirea acesteia împreună cu alimentația solidă, până la 2 ani de viață, studiile efectuate demonstrând fără urmă de dubiu că bebelușii alăptați la sân se îmbolnăvesc mai rar. Se știe de asemenea faptul că oricât de elaborate și de performante ar fi preparatele de lapte praf, laptele matern este un aliment VIU, adaptat în mod constant la nevoile bebelușului și conținând elemente active în lupta împotriva microbilor: imunoglobuline, prebiotice, probiotice, zinc etc. Prin conținutul de Ig A, laptele matern-spre deosebire de formulă-realizează distrugerea agenților patogeni incluzând limfocitele B care migrează prin circuitul sanguin în laptele matern, acționând la nivelul barierei intestinale a bebelușilor. Flora intestinală a celor alăptați exclusiv la sân este "echilibrată", spre deosebire de cei care primesc chiar și cantități mici de lapte praf, cunoscându-se importanța microbiomului intestinal. Oligozaharidele, al treilea component important al laptelui matern, inhibă capacitatea bacteriilor de a se multiplica. Sărace în prebiotice, formulele de lapte praf cresc ph-ul intestinal al bebelușilor, iar permeabilitatea intestinului, crescută consecutiv, determină un risc mare de infecție. În lupta împotriva patogenilor, alăptarea este foarte importantă, dar nu oferă protecție 100%. Anticorpii specifici Ig G-care reprezintă imunitatea activă și ne ajută pe termen lung împotriva microbilor- traversează placenta, protejând bebelușul 6 luni DUPĂ NAȘTERE. Apoi, nivelul de Ig G scade treptat, organismul secretând propriile Ig G. În acest scop, colostrul este esențial (fiind secretat în primele 7-10 zile de la naștere), iar laptele matern rămâne bun indiferent de vârsta celui mic. De multe ori, în sezonul virozelor, toată familia fiind racită bebelușul rămâne sănătos, păstrându-și în continuare imunitatea prin acest mecanism."  

Alăptarea și sistemul imunitar

Un al doilea tip de imunitate pasivă pentru nou-născut provine de la alăptare. Colostrul este primul lapte pe care o mamă îl produce când inițiază alăptarea și are în compoziție un nivel ridicat de imunoglobulina A sau IgA (imunoglobuline secretorii - sunt produse de membranele mucoase). Acestea nu sunt absorbite în fluxul sanguin al bebelușului și funcționează la nivelul sistemului digestiv, protejând în același timp membranele mucoase ale gurii, gâtului și ale tractului intestinal. Acest tip de imunitate pasivă continuă până la înțărcare, pe durata alăptării; nu este o formă de imunitate adaptivă și, asemenea imunoglobulinelor IgG, nu presupune producerea unor noi imunoglobuline. Este capabilă să protejeze doar împotriva patogenilor care atacă tractul digestiv și nu protejează împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare. După dispariția anticorpilor materni, care nu sunt completate prin alăptare, bebelușul devine susceptibil diverselor îmbolnăviri. În plus, există o serie de alți factori din laptele matern care ajută ca un bebeluș alăptat să dezvolte un sistem imunitar eficient, cum ar fi timusul care este mai mare la ei comparativ cu cei hrăniți cu lapte praf (produce un tip de leucocite care ajută împotriva infecțiilor).

alaptarea

Concluzii ale specialiștilor

Asociația Australiană de Alăptare susține următoarele: "alăptarea singură nu oferă suficientă imunitate față de bolile copilăriei și părinții au nevoie să caute îndrumarea potrivită cu privire la imunizare din partea medicilor. Deși alăptarea reduce adesea gravitatea unei boli, nu reprezintă un substitut pentru imunizare. Cu alte cuvinte, alăptarea nu oferă o imunitate totală bebelușului împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare. Vaccinurile dezvoltate împotriva bolilor grave, potențial fatale, precum poliomielita, difteria, pojarul și altele se impun."

S-a demonstrat că acei copii care sunt alăptați suferă mai rar de meningită în formă gravă cauzată de Haemophilus influenzae tip b (Hib) și produc de asemenea mai mulți anticorpi protectori împotriva acestora bacterii după ce primesc un vaccin pentru acest tip de infecție. 

În final, un studiu publicat în luna iunie 2015 demonstrează beneficiul pe care îl deține alăptarea în sensul stimulării imunității copilului (până la maturizarea sistemului imunitar), însă componentele bioactive ale laptelui matern nu au efect decât asupra imunității pasive.

Doamna doctor Madalina Ciuhodaru, Medic primar obstetrică-ginecologie, asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T.Popa" Iași subliniază:

"Deși alăptarea reprezintă protecție imunitară, NU POATE ÎNLOCUI VACCINAREA, cele două doar se pot corobora și potența în scopul realizării unei imunități crescute. Studiile arată că atunci când bebelușii alăptați la sân sunt vaccinați, se produc nivele crescute de anticorpi comparativ cu cei hrăniți cu lapte praf. CÂTEVA precizări:

- niciunul dintre vaccinurile vii active/atenuate administrate unei femei care alăptează nu afectează organismul mamei sau al nou-născutului. Alăptarea nu este o contraindicație pentru niciun vaccin și nu afectează advers imunitatea. Datele statistice arată că, dimpotrivă, ar "potența"răspunsul antigenilor la anumite vaccinuri. Nou-născuții TREBUIE VACCINAȚI conform schemelor existente.

- deși vaccinurile"vii"pătrund în circulația orgnismului matern, o mare parte nu trec prin laptele matern. De exemplu, în contextul în care virusul rubeolic poate trece prin laptele matern, acesta nu afectează bebelușul. Chiar și atunci când apare o infecție, aceasta este bine tolerată deoarece virusurile sunt atenuate. Ținând cont de sezonul în care ne aflăm și de recomandările OMS privind vaccinarea anti-gripală, atragem atenția că vaccinul antigripal nu afectează sănătatea mamei care alăptează și nici a bebelușului. Alăptatul la sân nu modifică răspunsul imun și NU REPREZINTĂ o contraindicație pentru vaccinare." 

Surse: www.skepticalraptor.com; www.breastfeeding.asn.au; www.vaccinestoday.eu; www.ncbi.nlm.nih.gov

De ce alăptarea pentru mine a fost mai grea decât nașterea

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Exista vreo legatură între vaccinarea copiilor și riscul de alergii?
    Exista vreo legatură între vaccinarea copiilor și riscul de alergii?

    Vaccinarea are un efect major în controlul răspândirii infecțiilor, prevenind declanșarea unor epidemii și fiind responsabilă de eradicarea sau eliminarea unor boli grave,...

    “Cel mai grav lucru ar fi revenirea unor boli care au fost eradicate”, a declarat Raed Arafat cu privire la vaccinarea împotriva poliomielitei
    “Cel mai grav lucru ar fi revenirea unor boli care au fost eradicate”, a declarat Raed Arafat cu privire la vaccinarea împotriva poliomielitei

    Se pare că problema vaccinării a aprins spiritele în rândul persoanelor publice. Dacă unele dintre ele militează împotriva acesteia, iată ce mesaj le-a transmis Raed...

    Vaccinarea salvează vieți? O întrebare la care am avut răspunsul medicilor, documentat științific
    Vaccinarea salvează vieți? O întrebare la care am avut răspunsul medicilor, documentat științific

    Peste 80 de părinţi au participat zilele trecute la Conferința Social Moms cu tema "Vaccinarea salvează vieți?" din dorinţa de înţelege mai bine beneficiile şi...

    Gripa și vaccinarea antigripală la copil și la adult
    Gripa și vaccinarea antigripală la copil și la adult

    Gripa este o afecțiune virală specifică sezonului rece. În ce mod se manifestă gripa, cum se transmite, ce tratament necesită și mai ales în ce mod acționează vaccinarea...

    O campanie foto superbă care destigmatizează alăptarea
    O campanie foto superbă care destigmatizează alăptarea

    Alăptarea a fost și este în continuare un subiect ce naște foarte multe controverse. În timp ce unii sunt de părere că este un proces natural, alții îl consideră o...

    Alăptarea este grea! Mereu întrebându-mă dacă fac bine ceea ce fac. Trebuie să supraviețuiesc!
    Alăptarea este grea! Mereu întrebându-mă dacă fac bine ceea ce fac. Trebuie să supraviețuiesc!

    Alăptarea este mai mult decât imaginile frumoase postate pe rețelele de socializare. Acesta este lucrul pe care o femeie din Nashville l-a descoperit la scurt timp după ce a devenit...

    Alăptarea: soluții pentru canale înfundate
    Alăptarea: soluții pentru canale înfundate

    Alăptarea este una dintre cele mai speciale perioade din viața unei femei, dar este totodată și plină de provocări. Printre acestea se numără inclusiv apariția unor afecțiuni ale...

    © 2019 Qbebe