Cine ar fi crezut că sforăitul drăgălaș al bebelușului meu era, de fapt, cancer

Alina Nedelcu - Redactor Senior

Bolile grave, precum este și cancerul, au manifestări extrem de variate, la care nici nu te-ai gândi. În aceste condiții, pentru a putea sesiza cât mai repede când ceva nu este în regulă cu copilul tău, este necesar să-l observi cu multă atenție. Așa a procedat și o mamă din Australia, care a trecut alături de fiul ei mai mic de 1 an printr-o experiență foarte dură. Parcurge cu atenție articolul de mai jos pentru a afla despre ce este vorba!

O mamă s-a adresat medicilor după ce a sesizat ceva neobișnuit la sforăitul bebelușului ei

Jill Ferrari, o mamă din Australia, a relatat experiența prin care a trecut cu fiul ei pe când acesta avea 10 săptămâni. Huey se născuse la termen, avusese o greutate normală la naștere, evoluând firesc până la vârsta de 6 săptămâni. De atunci începuse să nu mai câștige în greutate, avea scaune de culoare verde, iar sforăitul său i-a atras atenția mamei. Într-un interviu pentru „9Honey Parenting”, Jill a spus că: „Starea sa a început să se schimbe și a devenit foarte morocănos și neliniștit. A început și să sforăie, a avut scaune de culoare verde și nu lua în greutate. De atunci, se auzea un sforăit neobișnuit, foarte ascuțit.”

Și în intervenția pentru „news.com.au”, mama a descris în amănunt sforăitul copilului ei: „...Sforăia destul de mult și respira pe gură, ceea ce era neobișnuit pentru un nou-născut. Erau și momente în care, când dormea peste zi, când respira se auzeau sunete foarte ascuțite, la diferite intervale, ceea ce m-a făcut să îmi dau seama că era ceva în neregulă.”

mama-ingrijorata-care-isi-tine-in-brate-bebelusul-in-timp-ce-vorbeste-la-telefon

Văzând ce se întâmplă, părinții s-au adresat medicilor. Aceștia nu i-au putut da inițial un diagnostic bebelușului, au bănuit că era probabil un reflux gastroesofagian, după cum a povestit Jill pentru „news.com.au”: „Am fost la numeroși doctori, ne-au văzut și asistente și toți au spus că era ceva normal, că era vorba despre comportamentul unui nou-născut neliniștit...probabil că era „reflux”.

Între timp, sesizând că Huey nu lua deloc în greutate, când avea vârsta de 10 săptămâni mama sa l-a dus la un medic pediatru. În interviul pentru „9Honey Parenting”, Jill a precizat care a fost vestea pe care a primit-o de la medic: „Pediatrul a început să măsoare abdomenul și gâtul lui Huey...-s-a așezat, ne-a privit și ne-a spus: „Nu este simplu să spun asta. Bebelușul dv. are cancer. Trebuie să mergeți imediat la „Spitalul de Copii” din Sidney- sunteți așteptați acolo.”

Bebelușul a fost diagnosticat cu cancer în stadiu avansat

Ajunși la spitalul indicat de medicul pediatru care îl consultase pe Huey, părinții au aflat, după ce bebelușul a suferit o biopsie, că acesta avea o formă de neuroblastom în stadiul 4, cu o tumoră de 5 cm la gât (inoperabilă) și cu celule canceroase care ajunseseră și la ficat (care era 5 ori mai mare decât era normal). Neuroblastomul reprezintă o tumoră frecventă la copiii aflați în primii ani de viață, foarte agresivă și care apare la nivelul țesuturilor nervoase ori în nervii ce sunt responsabili pentru declanșarea unei reacții normale a organismului: „luptă sau fugi”.

Despre ce a simțit aflând acest diagnostic, Jill nu s-a ferit să vorbească în interviul acordat „9Honey Parenting”: „Îmi amintesc faptul că stăteam în curtea mea și mă simțeam atât de singură. Nu știam pe nimeni care să aibă un copil bolnav de cancer. A fost atât de traumatizant, nu cred că voi trece vreodată cu adevărat peste asta.”

Întrucât nu se putea interveni chirurgical, medicii au hotărât ca Huey să urmeze un tratament bazat pe chimioterapie mai multe luni. Timp de 8 luni, acesta a trecut nu doar prin chimioterapie, ci a avut și numeroase transfuzii de sânge. După această perioadă, au apărut și primele semne de ameliorare, după cum a povestit mama pentru „news.com.au”: „De-a lungul anului următor, am putut observa cum celulele canceroase încep să dispară, chiar și fără chimioterapie...”.

Bebelușul a supraviețuit cancerului

Huey are acum 4 ani, iar Jill a declarat că are nevoie să fie supus unor controale periodice, la fiecare șase luni. În urma tratamentelor efectuate, băiețelul a rămas cu o întârziere de vorbire. 

Mama a insistat asupra ideii că și-a făcut povestea cunoscută pentru a atrage atenția asupra necesității strângerii de fonduri pentru continuarea cercetărilor și găsirea de noi tratamente pentru copiii bolnavi de cancer. Scopul său este, așa cum a menționat și în interviul pentru sursa citată anterior, să sprijine „Childhood Cancer Institute”:

„Este mult mai bine, dar nu se află în stadiul în care ar trebui să fie. Iar acesta este unul dintre motive- poți să vezi la copii cum se aplică aceleași protocoale de aproximativ 40 de ani...avem nevoie de opțiuni mai bine orientate pentru acești copii. Și aici trebuie să intervină „Institutul Cancerului pentru Copii”, nu-i așa? Cum putem găsi alte variante de tratament pentru copii pentru ca aceștia să nu treacă prin atât de multă chimioterapie...Trăim în realitatea potrivit căreia protocolul pentru neuroblastom ar trebui îmbunătățit. Așa că asta este, asta încercăm să facem- să strângem mai multe fonduri pentru aceste minți strălucite. Este cel mai bun mod în care putem ajuta pe viitor copiii.”

Surse: cancer360.ro, honey.nine.com.au, news.com.au, mirror.co.uk

Sursă poză principală: istockphoto.com

Surse foto: istockphoto.com, facebook.com

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Tatăl meu a murit în ziua în care le-am spus copiilor mei că am cancer
    Tatăl meu a murit în ziua în care le-am spus copiilor mei că am cancer

    Anul trecut a fost unul dificil pentru un bărbat de peste granițe, care la scurt timp după ce a aflat că are cancer, a trebuit să își înmormânteze tatăl, precum și...

    Copilul meu nu era, de fapt, mofturos. Se stingea sub ochii mei fără să știu
    Copilul meu nu era, de fapt, mofturos. Se stingea sub ochii mei fără să știu

    Să-i asiguri copilului tău tranziția spre o alimentație cât mai diversificată este una dintre cele mai mari provocări din primii săi ani de viață. Te gândești permanent...

    Momentul când am aflat că alergia fiului meu de 2 ani era, de fapt, insuficiență renală gravă
    Momentul când am aflat că alergia fiului meu de 2 ani era, de fapt, insuficiență renală gravă

    În ziua în care Jonah Lomu (un jucător de rugby) a murit, m-am așezat la masa din bucătărie și am plâns în timp ce sorbeam agale din ceașca mea de ceai....

    Am crezut că fiica mea are o simplă răceală, dar am aflat că situația era mult mai gravă
    Am crezut că fiica mea are o simplă răceală, dar am aflat că situația era mult mai gravă

    O mamă de peste hotare povestește experiența îngrozitoare prin care a trecut, după ce a dus-o pe fiica ei la spital și a descoperit că aceasta a fost infectată cu un virus...

    Am aflat că fratele meu mai mare este, de fapt, tatăl meu
    Am aflat că fratele meu mai mare este, de fapt, tatăl meu

    Uneori viața îți oferă asemenea surprize că pare un adevărat scenariu de film. Sue s-a lovit de această senzație când a aflat că fratele ei mai mare este, de fapt, chiar...

    Ce am învățat despre viață după ce am aflat că tatăl meu are cancer
    Ce am învățat despre viață după ce am aflat că tatăl meu are cancer

    O femeie de peste hotare ne povestește o experiență impresionantă care i-a schimbat viața, atunci când a aflat că tatăl ei s-a luptat cu cancerul. Este o poveste care ne poate...

    Surpriză! Medicii au crezut că este apendicită, dar, de fapt, femeia de 43 de ani nu știa că este gravidă și că a intrat în travaliu
    Surpriză! Medicii au crezut că este apendicită, dar, de fapt, femeia de 43 de ani nu știa că este gravidă și că a intrat în travaliu

    Janice Kerwick (din Marea Britanie) nu se simțea bine de mai multe luni, având dureri abdominale persistente. După numeroase investigații medicale și un test de sarcină, s-a...

    Am crezut că trăiesc într-o căsnicie abuzivă, dar acum simt că atât eu, cât și soțul meu scoatem ce e mai rău din noi
    Am crezut că trăiesc într-o căsnicie abuzivă, dar acum simt că atât eu, cât și soțul meu scoatem ce e mai rău din noi

    Timp de 10 ani am crezut că trăiesc cu o persoană abuzivă lângă mine. În ultima vreme, însă, m-am tot gândit la căsnicia mea și am ajuns la concluzia că...

    © 2023 Qbebe