Sunt mătușă și sunt mândră de asta! De ce sunt importantă în viața copilului tău

Cred că mi-am intrat ușor în rolul de mătușă. Când s-a născut Ștefan, primul meu nepot, m-a cucerit în cel dintâi moment. Mi-l amintesc și acum, foarte mic, cu păr mult și negru și trăsături de porțelan. Între timp a devenit adolescent, așa că trebuie să mă adaptez tuturor acelor schimbări, fulminante și amenințătoare, tipice acestei vârste. Dar știu că legătura dintre noi a rămas la fel de puternică, deși răspunde uneori monosilabic și are discuții interminabile (și inaccesibile pentru noi, adulții) cu gașca de prieteni, pe net. Apoi au venit ceilalți, încă cinci, mai mari sau mai mici, curioși și plini de inițiative și, cu fiecare dintre ei, am început o nouă aventură.

Câteodată ne jucăm cu toții (chiar și Ștefan) ore în șir, alteori am discuții tainice și serioase, cu fiecare dintre ei. Am călătorit împreună pe toate planetele sistemului solar și în cele mai îndepărtate locuri din cosmos, ne-am înfruntat cu monștri și am salvat animăluțele fără apărare, ba chiar am înființat propria noastră școală de vrăjitorie. I-am învățat să facă poțiuni și să miște norii pe cer, să zboare , să înoate în apele de pe covor și să se joace împreună (lucru nu chiar atât de simplu pe cât pare). Mi-am dorit să-i fac mai atenți, mai conectați cu lumea din jur și mai empatici. Le-am povestit câte în lună și în stele, dar am încercat să strecor, în fiecare poveste și în fiecare joc, un strop de înțelepciune. I-am descoperit pe rând și nu odată m-au uimit cu intuițiile lor și cuvintele desprinse parcă din Micul Prinț. „Uite cum vine luna după noi, în casă!" (Iosua, la 4 ani), „Dacă nu-ți place că sar în pat, nu te mai uita la mine." (Felix, tot cam pe acolo) sau „Când o să fiu mare, o să vindec pe toată lumea." (Isa, la cinci ani), cu toții avem amintiri ale unor astfel de replici, haioase și inocente, de la copiii sau nepoții noștri. Dar mai important este faptul că ei cred că lumea este miraculoasă, că văd, cu adevărat, mult mai departe decăt cei mari, care au cam uitat de copilărie. Este esențial să le menții această prospețime, să-i încurajezi, în fiecare moment, să iasă în afara limitelor și spațiului îngust pe care, mult prea des, adulții îl trasează pentru ei. Iar ăsta este doar unul dintre rolurile mele, ca mătușă. Dar, de ce este importantă o mătușă în viața copilului?

Cei mici sunt fericiți în preajma ei

O mătușă care te iubește și îți dă mereu dreptate este o adevărată binecuvântare. Împreună cu mătușa, un copil poate face câte năzbâtii dorește și să se simtă protejat și înțeles în același timp. Mătușa va fi totdeauna de partea celor mici, atunci când părinții îi admonestează sau vor să le aplice o pedeapsă. Așa că, orice copil este relaxat și plin de bucurie, când are alături un protector care se pricepe, pe deasupra, să se joace.

Mătușa este mereu gata de joacă

Părinții sunt adesea obosiți, pe când o mătușă este lângă copil pentru cea mai importantă acțiune din viața lui: joaca. Și nu se dă înapoi de la nimic, nu se sperie de murdărie, de bălți și noroi, de gătitul în grup și de ascuns în cele mai ciudate locuri din casă, ba nici strigătele de indieni nu o deranjează niciodată. Nu-i interzice niciodată celui mic să facă experimente, să se bălăcească sau să umble în toate cutiile cu lichide și prafuri interesante din bucătărie.

Mătușile sunt foarte bune confidente

Mărturisesc că am aflat de la cei mici o mulțime de lucruri despre părinți, iar părerile lor despre mame și tați nu sunt totdeauna favorabile. Mi le-au spus pe furiș și ne-am distrat de multe ori pe seama lor. Am reușit să trec până și de armura de adolescent a lui Ștefan și să aflu unele dintre secretele sale bine păzite. Cât despre Ana, nepoata mea de 10 ani, mi-a povestit cu lux de amănunte, tot ce o supără la școală sau acasă și am făcut împreună planuri de bătaie, care presupuneau tot felul de acțiuni magice și extraordinare. Atunci când nepoții au nevoie de un sfat sau o alinare, mătușa este mereu gata să ajute. Mai ales când este vorba de o problemă pe care copiii nu vor s-o împărtășească părinților. Iar cea mai bună parte la o mătușă este că știe să țină un secret!

Mătușa îți oferă o altă viziune asupra vieții

Lucrand aproape 20 de ani cu copiii, am adus nepoților mei foarte mult din ce am învățat alături de cei mici. Adesea, lumea adulților este dominată de stereotipuri și automatisme, de grijile cotidiene și de planuri de viitor, astfel că prea puțină atenție este dedicată prezentului. Distanța dintre adulți și copii crește din ce în ce mai mult, iar, ceea ce este și mai îngrijorător, la un moment dat vor încerca să-i modeleze pe cei mici după propriile lor experiențe. În felul acesta, spontaneitatea și creativitatea copilului sunt inhibate, ori tocmai acestea sunt calități esențiale pentru împlinirea noastră personală. Ceea ce încerc să le ofer copiilor este o viziune alternativă asupra vieții, mai liberă și mai bogată în valori. Să privească natura, să descopere universul dincolo de zidurile casei lor, să învețe compasiunea, sunt numai câteva dintre darurile cele mai importante pe care le-am făcut copiilor.

Mătușile sunt mereu gata să ofere afecțiune

Le place să-i îmbățișeze pe copii, să-i alinte și să le spună: „Te iubesc!" Să fii conectat cu nepoții tăi este o emoție fantastică și îmi amintesc nenumărate momente prețioase, petrecute împreună. I-am privit crescând și am fost alături de ei în toate etapele importante, astfel încât am uneori sentimente aproape materne față de ei. În plus, o mătușă este mult mai îngăduitoare și dispusă să răsfețe; nu-i de mirare că cei mici o consideră distracția lor preferată.

Mătușile citesc psihologia copilului

Ele știu întotdeauna când nepoții sunt triști, furioși sau nu se simt prea bine. Se pricep să asculte și să vorbească pe limba celor mici, le oferă un umăr pe care să plângă și dau sfaturi părinților. În ce mă privește, formarea mea în psihologie a ascuțit simțul pe care îl am în perceperea stării copiilor, emoțiilor lor și felului în care trebuie să te porți cu ei. Încă mă lupt cu anumite opinii ale părinților, dar nu renunț în a-i avertiza de fiecare dată să fie mai atenți la nevoile copiilor și mai conectați cu ei.

Mătușile sunt mai blânde atunci când corectează comportamentul copiilor

Cel puțin așa se spune. Uneori, chiar și o mătușă observă că cei mici au cam întrecut limita. Și, vrând-nevrând, trebuie să ia măsuri. Dar, chiar și atunci, mătușile sunt mult mai îngăduitoare și găsesc un mod mai subtil să-i corecteze pe cei mici. Eu prefer să introduc anumite influențe în timpul jocurilor, când copiii sunt mult mai deschiși și mai receptivi, decât atunci când le ții o predică. În plus, jocul este o metaforă, un mod mai profund de a ajunge la sufletul copilului și a introduce înrâuriri pozitive.

Mătușile pot fi un ajutor pentru părinți

În multe cazuri, o mătușă este de mare ajutor părinților, fie că este vorba de supravegherea copiilor, de suport în gospodărie sau de rezolvarea unor probleme care privesc copii. Poate fi disponibilă să ajute copiii mai mari la teme și să facă activități educaționale potrivite cu cei mici. În ceea ce mă privește, treburile casnice nu sunt printre preferințele mele, dar petrec cu plăcere timpul cu copiii și-i învăț fel de fel de lucruri, de câte ori ne întâlnim.

Dar influențează și relația dintre părinți și copii

Petrec de multe ori momente cu surorile mele în care încerc să le explic care sunt cauzele anumitor comportamente ale copiilor, cum este mai bine să-i abordeze și care sunt nevoile lor. Cred că, de-a lungul timpului, au fost situații în care le-am adus anumite conștientizari despre lumea interioară a copiilor și modul în care aceștia simt lucrurile. Mulți adulți nu fac nici un efort pentru a recupera felul în care s-au simțit ei înșiși ca copii, de aceea le vine greu să comunice cu cei mici.

Câteva concluzii de mătușă

Să fac parte din viața nepoților mei este foarte important pentru mine. Chiar dacă uneori timpul nu-mi permite, mă întorc mereu la ei, după perioade mai aglomerate, ca la o adevărată oază de joacă și distracție. În preajma lor simt adesea că îmi încarc bateriile și că felul în care văd lumea devine mai clar și mai proaspăt. Îmi aduc mereu aminte o replică a unuia dintre ei: „Oti este ca noi, dar mai mare!" Ei bine, ăsta este cel mai tare compliment pe care îl poate primi o mătușă. Cât despre influența mea în viața lor, sunt convinsă că este profundă și de lungă durată. Cel mai mult îmi doresc să-i feresc de răul inerent al lumii, nu împiedicându-i să trăiască orice experiență, chiar și dificilă, ci oferindu-le o altă prespectivă, care să le creeze o punte către un univers mai bogat. Mai țineți minte cartea lui Salinger, „De veche în lanul de secară?" Voi încheia cu un citat din aceasta, pentru că se potrivește foarte bine cu ceea ce îmi doresc: „...în mintea mea am văzut o mulţime de copii mititei jucând un joc, în lanul întins de secară. Mii de copii - şi nimeni în jur, adică nici un om mare, în afară de mine. Şi eu stau la marginea unei prăpăstii ameţitoare. Şi ştii ce fac? Prind copiii să nu cadă în prăpastie. Vreau să spun, cînd aleargă şi nu se uită unde merg, trebuie să le ies în cale şi să-i prind. Asta aş face toată ziua. Aş sta de veghe în lanul de secară. Ştiu că-i o nebunie. Dar e singurul lucru care m-ar tenta."

Surse: https://iheartintelligence.com; https://youaremom.com; https://www.higherperspectives.com