Luxatia congenitala de sold la copii
Luxatia congenitala de sold la copii este o afectiune dificil de diagnosticat, acest fapt aflandu-se la originea unei situatii paradoxale: numeroase luxatii congenitale de sold sunt depistate tardiv, fapt ce restrange posibilitatile de tratament si altereaza rezultatele acestuia; in acelasi timp, multi nou-nascuti sunt etichetati ca fiind purtatorii unei displazii de sold (cotiloidiene) si fac obiectul unui tratament inutil ce nu este deloc lipsit de riscuri.
Sari la
Depistarea acestei afectiuni suscita un interes considerabil, examinarea soldului trebuind sa figureze printre gesturile sistematice efectuate in cursul primului bilant al nou-nascutului. De aceea, de la inceput atrag atentia asupra importantei consultului facut de medicul specialist ortoped pediatru.
De fapt orice copil, pana la terminarea cresterii, trebuie consultat periodic (6 luni-1 an ) de catre ortopedul pediatru, iar pana la varsta de 1 an aceste consulturi este recomandabil sa fie mult mai frecvente.
Ecografia de sold
 |
Ecografia reprezinta o investigatie esentiala in diagnosticul displaziei si luxatiei congenitale a soldului, precum si in stabilirea si urmarirea rezultatelor tratamentului acestei afectiuni. Este foarte important de notat faptul ca ecografia nu are mare valoare in afara examenului clinic si este absolut nula daca nu se respecta intrutotul protocolul de realizare.
Ce trebuie sa stim despre ecografia de sold:
- trebuie facuta de o persoana instruita special in acest sens, dotata cu echipamentul necesar si care sa aiba pregatirea necesara de a interpreta datele obtinute in contextul clinic. O ecografie facuta incorect va duce ineluctabil la un rezultat fals pozitiv sau fals negativ cu consecinte foarte grave asupra soldului micutului pacient;
- ecografia este utila intre varsta de nou nascut si trei-patru luni, cu maximum de indicatie intre varsta de o luna si doua luni. Dupa varsta de patru luni (dupa alti autori chiar trei luni) ecografia nu mai are nici o valoare deoarece osificarea femurului si reducerea partilor cartilaginoase ecraneaza ultrasunetele;
- in functie de imaginea ecografica se pot defini mai multe tipuri de sold:
Tipul I - sold normal;
Tipul II A - copilul este mai mic de trei luni, capul femural este la locul sau, dar exista o intarziere de dezvoltare a elementelor constitutive ale articulatiei coxofemurale (este considerat sold normal - nu necesita tratament);
Tipul II B - situatie asemanatoare cu tipul II A, dar copilul este mai mare de trei luni. Acest tip necesita tratament deoarece poate evolua spre luxatie de sold;
 |
Tipul III - capul femural este in pozitie marginala. Putem considera capul femural ca fiind luxat, cu toate ca anatomic nu este inca decat o subluxatie. Tratamentul este obligatoriu si consta in majoritatea cazurilor in purtarea aparat de abductie (ham pavlik, perna freica, etc.) sau imobilizare intr-un aparat gipsat;
Tipul IV - capul femural este luxat - tratament obligatoriu.
- Este recomandabil ca dupa efectuarea unei ecografii statice sa se faca si o ecografie dinamica pentru a putea identifica tipul D, care practic este un tip intermediar intre tipul II si tipul III.
Dr. Alexandru Ulici
Medic primar
Ortopedie pediatrica
Doctor in stiinte
Asistent universitar
Rosana MedicalTel. 0372 734 499 |
|
Urmareste-ne pe Google News
