De când sunt mama, cel mai mult îmi place să nu fac NIMIC

De când sunt mama, cel mai mult îmi place să nu fac NIMIC

Gabriela Paladi - Redactor

Azi dimineață m-am trezit știind că urmează o zi plină cu vârf și îndesat. Programări la medic, responsabilitățile de redacție, proiecte externe, telefoane, confirmări, pus rufe la uscat, strâns rufe, gătit, dus și luat copilul de la școală, programare la manichiură, ajutat copilul la teme, petrecut ora sfântă de timp de calitate cu copilul. Deja, pe măsură ce îmi analizam în minte programul, mă gândeam dacă îmi ajung cele 24 de ore din acea zi. Pentru că simțeam că somnul nu mai încape. 

Apoi am privit la motanul meu. Care zăcea leneș în pat, căscând spectaculos, cu burtica spre tavan și făcând ... NIMIC. Și, Doamne, ce l-am mai invidiat! Pe el, întruchiparea stilului de viață italienesc: dolce far niente! Ce, nu știți cum se traduce? Vă spun eu: viață de mâță.

motan care se relaxeaza

Până să devin mamă, acest NIMIC nu reprezenta o opțiune, pentru că aveam atât de multă energie, tinerețe și lucruri faine de făcut că a face nimic era frustrant și neproductiv. Îmi plăcea să fac ce fac toți tinerii fără mari responsabilități: ieșeam prin oraș, pe la terase, prin baruri, dansam prin cluburi, mergeam la piese de teatru, la chefuri prin garsoniere înghesuite sau prin camere de cămin, dar și munceam la joburi care, deși nu ofereau financiar mult pe atunci, ofereau suficient ca să ne trăim tinerețea. Concediile erau pline de concerte, de activități zbuciumate și consumatoare de energie.

Apoi am devenit mamă și lucrurile s-au schimbat. Îmi amintesc că în primul concediu, în Bulgaria, când Anya avea un anișor, tot ce am făcut era să mergem la plajă, să dormim 3 ore la prânz, să mergem iar la plajă și să dormim iar, nu mai târziu de ora 9-10, seara. Și asta ne epuiza total. Acum Anya are 11 ani, dar asta nu înseamnă că devine mai ușor. Pentru că nevoile ei, deși nu mai sunt primare, precum hrană, somn și igienă, au devenit mult mai sensibile și mai epuizante emoțional. Acum trebuie, pe lângă treburile casnice, să fiu mereu atentă la nevoile ei emoționale și cognitive. Și asta solicită la fel de mult timp ca un copil mic care are nevoie să fie șters la fund de 5 ori pe zi.  

Așa că îmi invidiez motanul la greu. Pentru că, în 11 ani de zile, mi-am dat seama că activitatea mea preferată de când sunt mamă este să nu fac NIMIC! Dar absolut nimic. Să vă spun când am avut această revelație. Vara aceasta, în Grecia fiind într-un concediu liniștit de 10 zile, am avut o criză puternică de rinichi. O piatră care a decis că vrea să facă parte din nisipul Greciei. Așa că am ajuns la urgențe și 2 zile am fost nevoită să renunț la zilele de plajă, pentru că nu mă simțeam capabilă să stau în soare, iar de intrat în apă, nici atât, la cât de inflamat era rinichiul. Așa că am stat în căsuța pe care o închiriasem prin AirBnb și nu am făcut NIMIC. Mulțumesc soțului meu pe această cale. Nu am pus prosoape în geanta de plajă, nu am pus prosoape la uscat după ce am venit de la plajă, nu mi-am făcut duș să dau jos apa sărată, nu m-am schimbat din și în costum de baie, nu am dat indicații Anyei cu privire la ce să facă, ce să mănânce, cât să stea pe telefon. 2 zile am stat degeaba, nu m-am schimbat nici măcar de rochia de casă. Nu am luat decizii, nu mi-am dat cu părerea, nu mi-am exersat atribuțiile mele de mamă sau soție, nu am intrat pe Social Media, nu am vorbit la telefon cu nimeni, nu mi-am citit emailurile sau mesajele. Am citit, și nici măcar atât, pentru că marea parte a timpului am privit marea, am lăsat briza să îmi intre în suflet și am pus PAUZĂ pe tot. Am fost eu și cu piatra mea. Care a devenit filosofală la final, când mi-am dat seama că au fost cele mai minunate două zile din viața mea recentă. Pentru că am adorat să nu fac NIMIC

Îmi amintesc un moment din acela din copilărie care te urmărește toată viața. Aveam vreo 6-7 ani când am sărit cu colacul de pe malul lacului Amara (acolo locuiau bunicii mei) și cum eram atât de mică, colacul a rămas la suprafață și eu m-am dus la fund. Și am înotat pe la fund câteva zeci de secunde și îmi amintesc panica mea și cum a început să îmi bată inima tare. Și apoi mi-am dat seama că pot să pun picioarele jos, pe fundul lacului. Și le-am pus și apa era până la umerii mei. Ei bine, momentul acela când am realizat asta și am ieșit cu capul deasupra apei și am respirat a fost identic cu acele două zile de făcut NIMIC. A fost ca și cum mi-am salvat viața singură. O revelație, o gură de oxigen când credeam că mă înec. 

Așa că, dragi mămici de pitici, știu că îi iubiți și că faceți multe sacrificii pentru ei, dar vă recomand din tot sufletul meu de mamă, să puneți pauză măcar câteva zile pe an. Dar o pauză precum a mea, în care chiar să nu faceți nimic. Nu trebuie să fie mai multe zile legate. Una este suficientă. De preferat când sunteți în concediu, în altă parte decât acasă, ca să nu vă facă cu ochiul șosetele împrăștiate prin casă sau vasele murdare. Uneori NIMIC este mai MULT! Pentru mine a însemnat mai multă introspecție, mai multă liniște, mai mult echilibru și mai multă energie emoțională decât am avut vreodată. Specialiștii îi spun mindfullness. Eu îi spun viață de mâță. 

 

Surse foto: Arhivă personală

Articolul urmator
Îmi iubesc soțul mai mult decât îmi iubesc copiii
Îmi iubesc soțul mai mult decât îmi iubesc copiii

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Nu am copii pentru că nu îmi doresc. Singurele mele țeluri în viață sunt să merg la cumpărături, să dorm cât mai mult și să îmi fac unghiile...
    Nu am copii pentru că nu îmi doresc. Singurele mele țeluri în viață sunt să merg la cumpărături, să dorm cât mai mult și să îmi fac unghiile...

    Dacă pentru anumite femei scopul major în viață este să devină mame, pentru altele lucrurile nu stau deloc așa. Astfel, nu sunt puține situațiile în care nu numai că se...

    Îmi place să fiu însărcinată atât de mult, încât îmi închiriez uterul cu 40.000 de dolari
    Îmi place să fiu însărcinată atât de mult, încât îmi închiriez uterul cu 40.000 de dolari

    Dacă anumite femei preferă să nu-și amintească de anumite perioade ale sarcinii, când nu s-au simțit tocmai confortabil, altele se gândesc oricând cu drag la această...

    Patru copii nevoiași duc pe umeri griji prea mari pentru vârsta lor: „Îmi doresc cel mai mult, și cel mai mult să pot să învăț”
    Patru copii nevoiași duc pe umeri griji prea mari pentru vârsta lor: „Îmi doresc cel mai mult, și cel mai mult să pot să învăț”

    Sorin și frații lui nu își doresc un telefon nou sau haine de firmă, ci hrană pe masă, rechizite și un purcel în ogradă!

    Soția mea nu se mai epilează și nu știu cum să îi spun fără să se supere că îmi place când e fără păr
    Soția mea nu se mai epilează și nu știu cum să îi spun fără să se supere că îmi place când e fără păr

    Știu că problema mea nu are legătură directă cu parentingul, dar indirect, fericirea mea afectează fericirea familiei. Și în ultima vreme am o nefericire pe care nu mi-e greu...

    Sunt doar un bărbat gay care își dorește să fie tată și nimic mai mult
    Sunt doar un bărbat gay care își dorește să fie tată și nimic mai mult

    Un bărbat ne povestește cum este să fii tată gay, într-o lume care încă nu acceptă cu adevărat persoanele cu altă orientare sexuală. E important să auzim, măcar din...

    Faimă de mamă: „Am dorit să îmi fac fiica mândră de mine, dar am ajuns să îmi arăt fundul întregii școli”
    Faimă de mamă: „Am dorit să îmi fac fiica mândră de mine, dar am ajuns să îmi arăt fundul întregii școli”

    O mămică de peste granițe a simțit că intră în pământ de rușine, după ce s-a împiedicat în timpul unei curse sportive organizată de școala la care...

    Vreau doar un minut, numai pentru mine, să stau. Atât și nimic mai mult
    Vreau doar un minut, numai pentru mine, să stau. Atât și nimic mai mult

    Odată ce devii mamă, ești solicitată din toate părțile și, de multe ori, nu știi ce să faci mai întâi pentru a reuși să-ți îndeplinești obiectivele. În...

    Cum se descurcă Andreea Ibacka cu Namiko și Tiago. „Îmi fac autocritică fiindcă mi-aș dori să fiu mai înțeleaptă, mai organizată pentru copiii mei, sunt și momente în care mă felicit"
    Cum se descurcă Andreea Ibacka cu Namiko și Tiago. „Îmi fac autocritică fiindcă mi-aș dori să fiu mai înțeleaptă, mai organizată pentru copiii mei, sunt și momente în care mă felicit"

    Fosta prezentatoare a emisiunii „Happy Cafe” formează un cuplu alături de Cabral de mai bine de 12 ani și au împreună doi copii: Namiko (5 ani) și Tiago (2 ani)....

    © 2024 Qbebe