Durerea cruntă a pierderii unei sarcini pe care o doreai. Ce sfătuiește psihologul

Durerea cruntă a pierderii unei sarcini pe care o doreai. Ce sfătuiește psihologul

Irina Olteanu - Redactor Senior

Pierderea unei sarcini pe care o doreai se numără printre experiențele traumatice ale oricărei femei. Durerea experimentată după acest moment este similară unui doliu. Informații detaliate despre acest tip de durere, precum și sfaturi cruciale ne oferă specialistul, doamna psiholog Simona Cernea.

Următorul articol a fost realizat prin amabilitatea doamnei Simona Cernea, Psihoterapeut Cognitiv Comportamental, cu competențe în Terapia Sistemică pentru cuplu, familie, copil, Psiholog Clinician, telefon: 0723509082, www.simonacernea.wordpress.com:

Stadiile durerii 

Pierderea unei sarcini, deși o problemă medicală des întâlnită (cam 25% dintre sarcini nu ajung la termen) este una dintre cele mai dureroase și singuratice experiențe prin care o femeie poate trece. La propriu vorbim despre durerea doliului, durere care nu ține cont de cine ești, unde ești, ce faci sau cine este lângă tine și lovește cu forța unui uragan lăsându-te secătuită de puteri.

Nu este doar o asemănare teoretică între doliu și pierderea unei sarcini, ci vorbim la nivel mental despre același lucru, cu aceleași stadii prin care se trece și cu același proces de vindecare. Cu atât mai mult cu cât în pierderea unei sarcini nu există corpul efectiv, un loc de rugăciune sau de reculegere și tot ceremonialul care apare în cazul morții cuiva drag, și care au toate un impact pozitiv în recuperare.

Odată cu pierderea unei sarcini nu se pierde doar copilul nenăscut, ci pierdem copilul ideal, așa cum ni l-am imaginat, pierdem visele, speranțele, pierdem bucuria pură a vederii celor două linuțe, pierdem o parte din naivitatea și ingenuozitatea cu care priveam viața și sarcina, pierdem credința în acel "și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți", pierdem viața, viitorul așa cum ni-l imaginasem alături de copil și în calitate de părinți.

S-a vorbit mult despre cele cinci stadii ale durerii (negarea, furia, negocierea, depresia și acceptarea), sau cele șapte stadii ale sale (șocul și negarea, durerea și vinovăția, furia și negocierea, depresia, reflexia și singurătatea, începutul revenirii, reconstrucția și gestionarea situației, acceptarea și speranța), dar deoarece fiecare simte și trăiește doliul în propriul stil, și aceste stadii se întrepătrund, se poate trece prin ele în orice ordine, pe rând sau simultan, se poate reveni la un stadiu anterior și pot lovi cu intensitate diferită, prefer să mă raportez la ceea ce se numește "noile stadii ale durerii" în număr de trei și anume șocul, suferința și recuperarea.

Vorbesc mult despre doliu și stadiile sale pe de o parte pentru că după cum spuneam consider cele două evenimente similare și pe de altă parte pentru că de cele mai multe ori nu prea se vorbește despre moarte, durere, ce simți, cum ar trebui să simți, dacă este normal sau nu, ce ți se întâmplă și multă lume la un moment dat se simte neadecvată social sau, mai rău, crede că înnebunește.

durerea crunta a pierderii unei sarcini pe care o doreai

În prima fază, aceea a șocului, se întâlnește un sentiment de irealitate, de amorțeală, aproape de somnambulism, ca și cum nu ai control asupra ta și a ceea ce ți se întâmplă, și poate dura de la câteva ore la câteva zile. În cazul unui deces propriu-zis această fază te ajută să treci peste ceremonie, înmormântare, și toate lucrurile care sunt de făcut. În cazul pierderii unei sarcini, după cum spuneam, nu avem toate aceste procesiuni și a doua etapă se poate instala mai repede.

După ce șocul dispare se instalează durerea, o durere profundă, ireal de prezentă, ce se poate simți atât fizic cât și psihic. Printre manifestările fizice pot apărea dureri în piept, dureri musculare, oboseală extremă, fluctuații ale apetitului (scădere sau creștere), iar la nivel emoțional vorbim despre tristețe, furie, anxietate, vinovăție, agitații, schimbări bruște de stare, emoții intense, incontrolabile, pe care multe persoane le pun sub umbrela lui "simt că înnebunesc".

După primele zile ale șocului în care de obicei există mult suport din partea apropiaților acum ușor-ușor toată lumea s-a reîntors la viața sa și ți se spune să "treci peste". Este momentul în care ai cel mai mult nevoie de ajutor și este important să găsești pe cineva cu care să poți discuta și să nu duci doliul singur.

Este din păcate de asemenea momentul în care ceilalți se retrag și din incapacitatea de a ști cum să ofere ajutor, puși față în față cu propriile frici preferă să evite. Cu trecerea timpului emoțiile atât de intense se vor domoli, se vor liniști, dar tot vei rămâne cu o senzație de singurătate, de tristețe moderată, alternativ cu perioade din nou de durere intensă, ca într-un roller coster în întuneric emoțional în care nu ști dacă va urma o urcare, o coborâre sau o curbă bruscă.

Dacă emoțiile tale sunt schimbătoare, fluide, neprevăzute, ești paradoxal pe drumul cel bun. Nu îți pierzi mințile, nu înnebunești, doar durerea ta este mai înțeleaptă ca tine și își urmează drumul spre următoarea etapă, a revenirii. Pentru a putea ajunge acolo este însă necesar în orice doliu sau pierdere să ne trăim durerea, să nu o evităm, amânăm, ignorăm sau să încercăm să o oprim. Cea mai sigură cale spre liniște este să îmbrățișezi durerea, să îți dai timp să o simți, să fii puternic și să îți reamintești constant că durerea nu a venit să rămână, este doar în vizită.

Această etapă poate dura de la câteva luni până la peste un an. Dar nu vă gândiți acum la cum ar trebui să simțiți, la latura social-vizibilă a emoțiilor. Nu vă simțiți vinovați de faptul că încă doare, fiecare simțim durerea în stilul nostru și ne manifestăm diferit. Mulți dintre noi abia după un an simt o îmbunătățire a stării generale și trebuie să fim conștienți că acceptarea și revenirea nu se întâmplă peste noapte.

Iar ultima etapă, aceea a revenirii, nu înseamnă sfârșitul durerii, ștergerea ei cu buretele, ci abilitatea de a funcționa cu ea, de a te reconecta la lucrurile interesante și fericite ale vieții și de a descoperi altele noi.

Recomandări 

Specific pentru femeile care se confruntă cu doliul pierderii unei sarcini aș avea câteva recomandări: 

• Dacă sarcina a fost deja anunțată și nu se simt în stare să vorbească despre asta cu cei apropiați să își aleagă o persoană de încredere, partenerul, un prieten, un membru al familiei, pe post de purtător de cuvânt care să le spună celorlalți situația și că momentan nu este pregatită să vorbească despre subiect

• Să își ia câteva zile libere de la serviciu pentru a se putea obișnui cu aceste schimbări apărute în viața sa

• Să înțeleagă că nu este vina ei, acest fenomen poate afecta pe oricine, și din păcate este o cărare dureroasă bătătorită de multe femei.

• Să nu se închidă social și să vorbească despre durerea ei, deoarece sunt atât de multe femei care trec prin această traumă, încât șansele sunt foarte mari ca odată ce discută deschis subiectul să găsească povești asemănătoare care îi pot aduce confort și alinare, scăderea sentimentului de singurătate și a vinovăției

• Să nu se aștepte ca partenerul să simtă sau să se comporte la fel ca ea. Fiecare trece prin doliu diferit, în stilul său propriu, și este cunoscut că bărbații își trăiesc doliul prin închidere în sine și că acționează diferit. Mai mult decât atât ei se consideră datori să fie tari și pentru partenera lor, simțind că așa pot avea grijă de ea.

Așadar nu interpretați stoicismul partenerului ca pe o lipsă de implicare, de grijă sau de emoție, și nu te judeca nici pe tine că nu acționezi la fel ca el. Împărtășește-ți durerea în stilul tău, dar dă-i partenerului timp și spațiu să "jelească" în felul lui. Se spune că în cuplu 2 devine 1, iar în doliu 1 devine 2 din nou!

• Ideea că o nouă sarcină șterge durerea este un mit. Așa cum fiecare trăiește durerea în stilul lui, la fel va simți diferit momentul în care se simte pregatită pentru o nouă sarcină. Cel mai bine este să îți trăiești durerea pierderii și apoi să încerci o nouă sarcină.

• Înconjoară-te de oameni dragi, pe care îi simți aproape, spune-le tristețea ta, cere-le ajutorul, îți ușurezi astfel durerea

• Dacă simți că sentimentele sunt copleșitoare, ține un jurnal, scrie-ți emoțiile, varsă durerea în afara corpului tău cu fiecare literă ce atinge pagina. Am lucrat la un moment dat cu o clientă care a simțit nevoia să îi scrie o scrisoare copilului nenăscut și a legat scrisoarea de un balon și i-a dat drumul spre cer.....

• În România nu sunt atât de populare încă grupurile terapeutice, dar dacă afli de existența unuia alătură-te. Face minuni să vezi că nu ești singură și să fii înconjurată de oameni care trec prin aceleași necazuri ca și tine. Sau dacă simți nevoia poți merge câteva ore la un terapeut.

• Ferește-te de medicamentele antidepresive și anxiolitice pentru a suprima durerea. Doliul este un proces natural de vindecare.

• Nu încerca să suprimi emoțiile, ele au scop, sunt parte integrantă a noastră și încercând prin orice mijloc să nu le simți va avea efectul unei avalanșe, se vor intensifica

Doliiul, gestionarea pierderii, este un proces lung, vor exista zile mai bune și zile mai proaste, zile în care corpul doare și sufletul plânge și zile în care soarele parcă totuși zâmbește, dar în fiecare dintre ele trebuie să reținem că există speranța, că zile mai luminoase vor urma, că deși nu te vei întoarce niciodata la starea și viața de dinainte, vei regăsi în tine puterea de a căuta plăcere și bucurie în viață din nou.

Mulțumim Simonei Cernea pentru ajutorul acordat în realizarea articolului. 

Articolul urmator
Trucul ingenios al unei mame de trei copii, care potolește orice obrăznicie
Trucul ingenios al unei mame de trei copii, care potolește orice obrăznicie

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    „Vă înțelegem durerea când nu mai auziți bătăile inimii...”, scrisoarea deschisă a unei asistente către mamele care și-au pierdut bebelușii
    „Vă înțelegem durerea când nu mai auziți bătăile inimii...”, scrisoarea deschisă a unei asistente către mamele care și-au pierdut bebelușii

    Venirea pe lume a unui copil este așteptată cu bucurie, cu emoție, cu nerăbdare. Ce se întâmplă însă când, după o ecografie din perioada sarcinii, o mamă...

    Durerea unei mame de a-și vedea copila suferind de endometrioză: „Își pierduse pofta de viață”
    Durerea unei mame de a-și vedea copila suferind de endometrioză: „Își pierduse pofta de viață”

    Mary Hatch s-a luptat din răsputeri pentru ca fiica sa, Emily, atunci în vârstă de 14 ani, să aibă parte de un diagnostic corect. Aceasta se lupta cu durerea cronică de mai...

    „Nu vreau bani, nici dulciuri nici jucării, că astea le găsești pe toate drumurile. Vreau ca mama să trăiască!” Durerea unei fetițe de doar 11 ani...
    „Nu vreau bani, nici dulciuri nici jucării, că astea le găsești pe toate drumurile. Vreau ca mama să trăiască!” Durerea unei fetițe de doar 11 ani...

    La doar 11 ani, când alți copii cer telefoane și dispozitive electronice performante, singura dorință a unei fetițe este ca mama să fie sănătoasă și să nu rămână...

    O mamă refuză să-i spună copilului că este grav bolnav. A trecut deja de trei ori prin suferința pierderii copiilor
    O mamă refuză să-i spună copilului că este grav bolnav. A trecut deja de trei ori prin suferința pierderii copiilor

    Pierderea unui copil în fața unei boli cu care părintele nu poate lupta este un moment cutremurător. O mamă în vârstă de 41 de ani a trecut de trei ori prin această...

    Am 37 de ani și tocmai am pierdut a doua sarcină. Nu știu ce sa fac cu toată durerea pe care o simt acum...
    Am 37 de ani și tocmai am pierdut a doua sarcină. Nu știu ce sa fac cu toată durerea pe care o simt acum...

    Deși trebuia să fie mama a trei copii minunați de vârste apropiate, o femeie a suferit două pierderi de sarcină dureroase. Acum se bucură de băiețelul ei, dar rememorează...

    Psihologul Mircea Miclea: „Nu e bine să-i lăsăm pe copii să facă tot ce vor”
    Psihologul Mircea Miclea: „Nu e bine să-i lăsăm pe copii să facă tot ce vor”

    Mircea Miclea, psiholog, fost ministru al educației și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, vorbește despre un subiect actual în generația noilor...

    Am pierdut 4 sarcini într-un an. Cele 2 cuvinte ale medicului care m-au schimbat radical
    Am pierdut 4 sarcini într-un an. Cele 2 cuvinte ale medicului care m-au schimbat radical

    Infertilitatea, sarcinile pierdute și imposibilitatea de a aduce pe lume încă un pui a determinat o femeie să ceară opinia avizată a unui specialist în domeniu. Diagnosticul...

    Record de fericire! După 19 sarcini pierdute, această mamă a născut un copil de 6,3 kilograme
    Record de fericire! După 19 sarcini pierdute, această mamă a născut un copil de 6,3 kilograme

    După 19 sarcini pierdute, o mămică în vârstă de 27 de ani, din Statele Unite, a adus pe lume un bebeluș de 6.37 kg, dublu față de de greutatea pe care ar trebui să o...

    © 2024 Qbebe