Din grija pentru copilul tau

Medic pediatru: diversificarea este un parteneriat pe care îl construim cu copilul, nu o obligație

Vei afla aici informații interesante despre tainele diversificării dezvăluite, informații prezentate de doctor Raluca Ghionaru, medic primar de medicină de familie, la Ora de alimentație, cel de-al treilea seminar al Școlii Părinților Responsabili din anul 2019 organizat de Qbebe.

Doctor Raluca Ghionaru, medic primar de medicină de familie, a oferit următoarele informații la evenimentul Qbebe, Școala Părinților Responsabili:  

Informații esențiale despre alimentația complementară 

Voi începe cu o declarație în care cred foarte mult: laptele de mamă este de aur, este baza alimentației până la 6 luni. Desigur, când nu se poate suplimentăm cu formule adaptate vârstei sau înlocuim complet laptele de mamă. Dar chiar și atunci când este foarte puțin insistăm asupra lui. Trebuie să vorbesc și despre laptele de vacă care este în primă fază destinat vițelușilor. Este destul de diferit de laptele de mamă, iar atunci când suntem nevoiți să înlocuim laptele de mamă trebuie să optăm pentru un produs adaptat nevoilor copilului. Adică să scădem o parte din proteinele și grăsimile pe care le conține și să-l îmbogățim cu aminoacizi și cu vitamine pe care nu le conține și care sunt necesare dezvoltării puiului de om. 

Alimentația complementară sau diversificarea se începe acum conform recomandărilor internaționale între 4-6 luni. Ideal al fi să alăptăm până la 6 luni și să insistăm pe laptele de mamă, dar în anumite condiții în funcție de dezvoltarea copilului, în funcție de greutatea pe care o are, în funcție de patologia pe care o asociază putem începe mai devreme. Și tot în funcție de aceste condiții stabilim cu ce începem diversificarea. 

Când este pregătit copilul? În primul rând trebuie să aibă o poziție verticală - să stea în șezut, cu sau fără sprijin, să tindă să deschidă gura când îi ducem lingurița către el și să elibereze lingurița atunci când mâncarea a ajuns în guriță. Nu avem cum să aflăm aceste lucruri decât prin încercare în jurul vârstei de 6 luni, de comun acord cu medicul care îngrijește copilul, pediatru sau medic de familie sau nutriționist. Sfatul lor trebuie ascultat pentru că au în spate experiență, au inițiat mulți copii în tainele alimentației. Copilul trebuie să mai aibă niște abilități: prinde cu mâna obiectele, le duce către gură (la un moment dat va duce lingurița către gură, chiar dacă nu va nimeri mereu masa trebuie să fie distractivă pentru că avem șanse mai mari să punem bazele unei alimentații corecte când lucrurile se fac cu voie bună).

tainele diversificarii dezvaluite

De ce este necesar să diversificăm? La un moment dat, în jurul vârstei de 6 luni, necesarul de nutrimente al copilului nu mai este întâmpinat de laptele de mamă. Așa că trebuie să aducem în plus anumite alimente care să-i confere creștere și dezvoltare așa cum are el nevoie în fiecare etapă de viață. Dacă începem diversificarea mai devreme decât trebuie este posibil să avem probleme, la fel și dacă o începem mai târziu. Gustul este unul dintre simțurile care sunt cele mai dezvoltate la naștere; începe să se formeze încă din timpul sarcinii, iar expunerea copilului la multe gusturi prin lichidul amniotic poate să ducă la o mai mare acceptare a alimentelor pe viitor. Nu este bine să ne ascundem sub umbrela gravidității și a permisivității și nu mâncăm oricât, oricum și oricând. Diversitatea alimentației din sarcină poate să ne ajute ulterior la o diversificare mai ușoară. 

Se consideră că oferirea unei diversități de alimente încă de la începutul diversificării, încet-încet, observând reacțiile adverse sau intoleranțele, poate conduce la acceptarea mai ușoară și la bazele unui comportament alimentar corect pe viitor. În special alimentele cu gust amar, cum sunt legumele verzi, broccoli, ardei, pot fi introduse destul de devreme în alimentația copilului astfel încât să le accepte.

Diversificarea la momentul potrivit

Ce se întâmplă dacă începem mai devreme decât trebuie? În primul rând introducând un aliment nou privăm copilul de o parte din laptele matern sau formula de lapte de care are nevoie. El nu este suficient de dezvoltat din punct de vedere digestiv și apar frecvent intoleranțe și alergii. De asemenea, poate să nu fie suficient dezvoltat din punct de vedere psihic și forțându-l să primească alte alimente decât laptele care are acea textură și acel gust pe care îl preferă, putem să generăm aversiune față de alimentație și mai târziu să avem probleme. De asemenea, dacă întârziem după vârsta de 6 luni introducerea alimentației complementare se poate întâmpla să obținem carențe pentru că laptele de mamă nu reușește să contracareze anumite lipsuri pe care le va avea copilul. De aceea s-a stabilit vârsta de 6 luni ca o vârstă ideală pentru începerea diversificării având în vedere dezvoltarea copilului și de comun acord cu medicul care îngrijește copilul. 

Sunt câteva principii pe care ne bazăm: să îi oferim copilului ce are nevoie, în cantitatea de care are nevoie, alimentele să fie de calitate, să oferim porții adaptate burticilor mici, să nu forțăm copilul să golească bolul alimentar, să încercăm ca pe parcursul zilei să primească porții din toate nutrimentele de care avem nevoie și să ne raportăm când copilul este un pic mai mare la piramida alimentară, care stă la baza alimentației corecte toată viața noastră. 

Cum diversificăm? Introducem noile alimente pe rând, astfel încât să nu determinăm alergii sau intoleranțe pe care nu le putem asocia unui aliment. Încercăm să facem diversificarea când copilul este în stare deplină de sănătate, când nu este foarte obosit și nu i-am perturbat prea mult programul (nu când suntem plecați în vacanță) și când avem acasă tot ce ne trebuie la îndemână.

Principiile diversificării

Principiile unei diversificări corecte nu constau doar în oferirea unor alimente de calitate și preparate în condiții de igienă, ci și în relația pe care o stabilim cu copilul. Pentru că noi construim de fapt un parteneriat - oferim alimente copilului, îl ajutăm să accepte aceste gusturi și pe măsură ce le acceptă încercăm să-l facem să primească din ce în ce mai mult și mai multe. Se oferă un singur aliment la o masă și dacă apare refuzul acestui aliment nu trebuie să ne descurajăm. Specialiștii în nutriție pediatrică consideră că un aliment nou poate fi oferi copilului de până la 16 ori, până când este într-adevăr acceptat. Adică dacă îl refuză o dată, de 2-3 ori, 3-4 zile la rând nu este suficient. Putem să ne oprim o zi-două și să îi oferim ce a acceptat deja sau putem să alternăm alimentul respectiv cu alte alimente pe care i le oferim în mod obișnuit. Ideea este să nu renunțăm și să avem răbdare pentru că de cele mai multe ori acceptă acest aliment dacă avem răbdarea să facem lucrurile repetitiv. Le place rutina, așa că atunci când intervenim este posibil să îi deranjăm, iar fiecare aliment nou oferit este un mic stres pentru ei. 

Oferim alimentul nou la începutul mesei, atunci când copilul este înfometat, astfel încât să avem șanse un pic mai mari să îl primească. Nu oferim niciodată alimentul copilului când este obosit, când este stresat sau când este bolnav. O să-l lăsăm să mănânce în ritmul lui fără să-i impunem un timp anume. Chiar dacă în cărți scrie că masa trebuie să dureze 20-25 de minute, sunt copii care mănâncă mai repede, iar alții mai încet. Masa nu trebuie să fie un spectacol de teatru sau de circ, dar nici nu îl putem grăbi foarte tare. În special pentru faptul că îi propunem texturi noi, pe care el va încerca să le plimbe în gură, să se obișnuiască cu textura respectivă înainte să înghită, astfel încât când va avea dinți să poată să și mestece acele alimente. Nu în ultimul rând, trebuie să lăsăm copilul să atingă mâncarea cu mâinile. Nu se întâmplă nimic dacă i se pătează bluza; înseamnă că a trecut printr-o experiență și a învățat din ea, iar pentru noi poate fi o amintire frumoasă. 

Cu ce aliment începem? Acum 19 ani începeam pe la 2 luni și jumătate cu suc de fructe, în funcție de toleranța copilului. Medicina a progresat și s-a ajuns la un echilibru în ultimii 10 ani, considerându-se că este important să începem cu legumele - supa sau piureul, în funcție de toleranța fiecărui copil. Secretul este de a găsi consistența piureului respectiv potrivită pentru fiecare dintre copii (unii preferă o supă cremă, alții un piure mai consistent). De fapt, aici este arta unui părinte, de a încerca mai multe texturi și de a găsi ceea ce este potrivit. Legumele sunt alimente cu puține calorii, un pic mai neplăcute la gust decât fructele, de aceea se și oferă înaintea fructelor. Ele nu induc un stres digestiv important, așa că sunt digerate ușor. Supa doar din morcov poate să încetinească tranzitul și să ducă la constipație, dar faptul că alături de morcovi folosim și alte rădăcinoase și dovlecel și cartof dulce echilibrează acest efect al supei de morcovi și nu vor fi niciodată probleme în acest sens.

Continuăm cu fructele. Dacă legumele le oferim la masa pe care o considerăm de prânz, una dintre mesele de lapte din jurul orei 13, fructele le oferim cu o masă înainte de aceasta, adică în jurul orei 10-11 pentru că vor deveni în timp gustarea de fructe pe care copiii o primesc multă vreme. De obicei începem cu fructe autohtone, proaspete, să fie de bună calitate, să fie bio. Nu ne ferim de cele din piață, autentice, care mai au și pete pe ele. Mergeți de câte ori este posibil către producătorii autohtoni pentur că recolta lor poate fi mai sănătoasă decât ceea ce găsim în supermarket. 

Este bine să fim atenți la unele asocieri dintre fructe. Astfel, cele care încep cu litera p înmoaie scaunul și accelerează puțin tranzitul, așa că nu trebuie combinate 2-3 dintre ele pentru că pot cauza diaree. O parte din fructe sunt considerate alergenice, dar în ultima vreme s-a observat că nu atât de mult pe cât se credea și că alergia la căpșuni/kiwi/citrice nu este foarte obișnuită. Așa că specialiștii au coborât vârsta de la care putem oferi aceste fructe de la vârsta de 1 an la 7-9 luni, cu prudență, în cantități mici și observând reacțiile. 

Cerealele sunt un aliment important pentru că reprezintă o sursă de energie. Le putem oferi simple sau în combinație. Dacă înainte glutenul era evitat, acum între 4-12 luni pot fi introduse oricând în cantitate mică și observând reacțiile pentru că se consideră că este o perioadă de fereastră imunologică, după cum o numesc specialiștii din sănătate, în care organismul poate primi cantități mici din alergeni fără să dezvolte o reacție alergică și oferind cantități mici în mod repetitiv putem evita anumite alergii care apar mai târziu. De exemplu, dacă introducem glutenul după 1 an potențialul de alergie la gluten crește.

Carnea reprezintă o parte importantă din alimentația la 6-7 luni pentru că acum laptele de mamă nu mai întâmpină nevoile de fier ale sugarului. Nu este obligatoriu ca ea să fie prezentă în fiecare zi în alimentația sugarului și poate fi alternată cu gălbenușul de ou sau cu pește, astfel încât la fiecare din mesele cu legume să avem o proteină de origine animală. De asemenea, și în privința tipului de carne recomandările s-au schimbat în ultima vreme și se consideră că putem introduce toate tipurile de carne - de vită, de pasăre, de porc, de miel, de rață până la vârsta de 12 luni. Începem cu carnea de pasăre sau de vită pentru că sunt mai ușor de procesat de sistemul digestiv al copilui, dar până la 12 luni se pot oferi și celelalte tipuri de carne, corect preparate conform vârstei copilului, fără să fie prăjite, mai degrabă fierte sau înnăbușite la cuptor, astfel încât să beneficieze la maxim de ele. Peștele și oul pot reprezenta o alternativă la carne, în special în dietele ovo-lacto-vegetariene, dar și în cele obișnuite. Gălbenușul de ou trebuie introdus în jurul vârstei de 7 luni de 2 ori pe săptămână, înlocuind carnea în piureul de legume. Se începe cu o cantitate mică, de obicei un sfert și se crește progresiv până la 2 gălbenușuri întregi pe săptămână. Peștele considerat în trecut alergenic poate fi introdus acum după vârsta de 7-8 luni în cantitate mică. Se începe cu pește alb de obicei și observând reacțiile copilului în urma mesei. Se considera că albușul este mai alergenic ca gălbenușul, fiind amânat până după vârsta de 1 an, însă acum se poate oferi începând cu vârsta de 9-10 luni, observând întotdeauna toleranța digestivă a copilului și eventualele reacții adverse. Albușul poate fi introdus sub formă de găluște sau amestecat în perișoare pentru că la această vârstă mâncarea nu trebuie să mai aibă consistența de piure foarte fin și poate fi grunjoasă, granulară, ca să-l obișnuim și cu alt tip de consistență a alimentelor.

tainele diversificarii dezvaluite

Produse de evitat în diversificare

Laptele de vacă nu este destinat sugarilor decât dacă este adaptat nevoilor lor. În urmă cu mulți ani când nu existau formule de lapte praf mămicile primeau niște rețete prin care diluau, extrăgeau prin diverse procedee anumite substanțe din lapte astfel încât să îl aducă spre ceea ce are nevoie copilul. Acum avem la dispoziție formule de lapte care pot fi obținute inclusiv prin recomandare de la medicul de familie către protecția copilului. Putem introduce în alimentația copilului lactate - iaurtul și brânzica, în primă fază brânzica de casă, calcică, fie că este obținută în casă cu calciu, fie cu lămâie, fiind preparată pentru o zi-două și poate fi utilizată cu succes în alimentația sugarului. De obicei o oferim bebelușilor cu piureul de fructe. Fiecare din mesele diversificate, cel puțin până la vârsta de 1 an, ar trebui să conțină și o proteină de origine animală, care să-l ajute la creștere și dezvoltare.

Zahărul și produsele zaharoase sunt de evitat. Copilul nu știe că are nevoie de zahăr și de aceea dacă nu-i oferim nu va ști nici mai târziu, cât de mult putem. Putem să facem în casă dulciuri. Dacă sunt cu făină integrală și cu zahăr brun ar fi ideal. Dacă nu avem la dispoziție, cantitatea de dulciuri oferite trebuie să fie mică și doar după 1 an. În ceea ce privește băuturile, se consideră că un copil care are 3 mese diversificate are nevoie să bea și apă. Necesarul de apă și alte lichide începe în jurul vârstei de 7-8 luni. Ideal ar fi să bea apă, nu ceai, nu sucuri care sunt hipercalorice și taie pofta de mâncare, care pot schimba apetitul și obiceiurile alimentare sănătoase și în niciun caz alcool indiferent de vârstă. 

Se vorbește tot mai mult despre alimentația vegetariană și sunt foarte mulți părinți care aleg să urmeze acest drum. Este posibilă, este recomandată în anumite condiții inclusiv de ghidurile internaționale de pediatrie. Trebuie să știm că poate fi făcută doar sub control medical pentru că pot apărea anumite carențe, este de preferat regimul ovo-lacto-vegetarian celui vegetarian complet pentru că este mai ușor să aduce aport din acele vitamine și minerale care se găsesc în ouă lactate și pește. Este indicat să mergem la toate controalele preventive cu copilul, astfel încât să nu apară carențe din acest punct de vedere. Există și familii care aleg alimentația vegană, pericolul cel mai mare în acest sens fiind carența de vitamina B12. Sugarii care sunt alăptați de mame care merg pe regim vegan primesc suplimente de B12 încă din prima zi de viață; această vitamină contribuie la dezvoltarea neurologică a copilului, fiind un element esențial în creștere și dezvoltare. Pot exista și alte carențe în acest sens, cu atât mai mult, dacă optați pentru alimentația vegană trebuie să vă consultați cu un nutriționist, cu un pediatru și cu medicul de familie.

Autodiversificarea este un subiect extrem de actual. Există specialiști care consideră că aceasta permite copilului să se dezvolte, mai ales cu privire la simțul tactil. Că va fi un copil care va putea lua decizii în viitor. Există riscul ca prin autodiversificare copilul să prefere 2-3 gusturi și pe restul să le elimine, așa că va deveni o alimentație preferențială. Mai există riscul, în special la vârste mici, ca alimentația primită de copil să fie insuficientă. Se poate plictisi după ce duce la gură câteva alimente. Nu în ultimul rând, când ne referim la bastonașele de carne, există și riscul de înec, de sufocare. Iar părinții care aleg autodiversificarea ar trebui instruiți cu privire la acordarea primului ajutor în situații de înec cu corp străin. Este important să păstrăm un echilibru, așa că majoritatea specialiștilor recomandă dieta clasică de diversificare combinată în anumite momente și cu anumite alimente și cu autodiversificarea. În sensul că putem pune la dispoziția copilului și bucățele, dar nu ne putem baza doar pe această metodă.

Părinții sunt modelul în alimentație

Se vorbește mult în ultima vreme de stiluri de parenting și de ce învață copilul acasă în ceea ce privește comportamentul alimentar. Și cred că cel mai important lucru de spus este că un copil este oglinda familiei, nu doar cu privire la alimentație, ci în tot ceea ce face zi de zi. Exemplul personal al adultului la masă, dar și celelalte comportamente vor reprezenta un standard. Așa că dacă ne dorim un copil care să se alimenteze sănătos, corect va trebui să le dăm și noi acel exemplu, să ne vadă și pe noi mâncând, să îl așezăm la masă și să ne exprimăm dorința de a consuma anumite alimente este foarte important. Trebuie să realizăm propriul stil alimentar care să nu presupună cartofi prăjiți și șnițele, ci și legume. Mâncarea trebuie oferită în porții mici, adaptând pe măsură ce copilul crește cantitatea și diversitatea alimentară. Copilul mai mare poate fi lăsat să mănânce singur dintr-un platou în măsura în care manualitatea lui devine bună și să mai ia în farfurie când are prea puțin.

Există câteva semne că s-a săturat. Dacă a mâncat consistent până la un anumit punct și apoi începe să se joace sau să refuze alimentația poate că într-adevăr s-a săturat. Să avem în vedere că unele mese sunt mese, iar altele gustări și că și noi adulții avem zile în care ne este mai mult foame și zile în care ne este mai puțin și că nu trebuie să impunem copilului să funcționeze după niște standarde precise, nu este un robot. Putem lăsa copilul să decidă când și cum a mâncat, dar trebuie să avem grijă să trecem prin filtrul de adult dacă a fost corect ce a mâncat, dacă la masa următoare trebuie să suplimentăm cu altceva pentru ca nutriția sa pe 24 de ore să fie corespunzătoare sau cantitatea de mâncare.

Hidratarea între mese sau oferirea de mici gustări sau sucuri din fructe poate constitui un factor care să perturbe alimentația copilului încă de la vârstă foarte mică. Pentru 100 ml de suc de portocale folosim 500 g de portocale, prin urmare are un conținut mai mare. Evităm să facem compromisuri adăugând sare, zahăr, vegeta sau să oferim același aliment cu același gust și evităm să oferim recompense sau desert dacă mănâncă tot din farfurie.

Servirea mesei poate deveni un mod de viață pentru că este momentul în care familia se poate așeza împreună, poate depăna amintirile plăcute din timpul zilei. Nu trebuie să devină un moment de stres, trebuie să evităm reproșurile sau lucrurile rele care s-au întâmplat. Calitatea de alimentație poate fi apreciată prin dezvoltarea copilului, nu doar prin modul în care ia în greutate, ci și prin achizițiile lui motorii, prin dezvoltarea neurologică. Exemenele de bilanț făcute de medicul pediatru apreciază global dezvoltarea copilului și dacă primesc alimente de calitate și în cantitatea suficientă.

Mai există o dezbatere cu privire la faptul dacă să le oferim alimente preparate în casă sau gata preparate. Aici există argumente pro și contra. Este indicat să oferim mâncare făcută în casă, dar sunt și situații când nu este posibil. Mâncarea făcută proaspăt în casă este de calitate când ingredientele folosite sunt de calitate, când legumele nu sunt pline de pesticide sau modifcate genetic, iar carnea nu este injectată sau hormonată. O parte din produsele pentru copii pot să întâmpine aceste standarde, însă prin procesare și conservare se pot pierde o parte din nutrimente și din calitatea alimentelor. Aici poate exista un echilibru și acele alimente gata procesate vă pot ajuta în situații punctuale. Este important să fim atenți la modul în care sunt preparate, să respectăm regulile de igienă și să încercăm să folosim alimente proaspete, să ne spălăm pe mâini și să învățăm și copilul să facă acest lucru încă de când îl așezăm în scaunul de masă. 

Vă reamintesc că fiecare copil este unic, vom personaliza regimul alimentar în funcție de greutatea sa, de tipul de dezvoltare pe care îl are, de eventuala patologie. Este important să vă consultați cu specialistul în nutriție sau cu medicul care supraveghează copilul în acea etapă de viață, vom încerca să propunem și nu să impunem o alimentație și nu o cantitate de alimente și este bine ca masa să fie distractivă.

Ora de Alimentație

Mulțumim sponsorilor Nestle România, Vitoral și Mustela care susțin seminariile Școlii Părinților Responsabili și ne ajută să venim către voi, dragi părinți, cu informații importante despre ce înseamnă un parenting cu adevărat responsabil, pe toate planurile, fizice și psihice ale copiilor noștri. 


logo nestle baby  logo vitoral D
     
   

Poți vizualiza tot seminarul Ora de Alimentație aici: 

 

 

 

Diversificarea: reguli de la Crina Coliban pentru un start sănătos, fără copil mofturos

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Un medic pediatru avertizează: nu face aceste 5 greșeli, când copilul tău are febră
    Un medic pediatru avertizează: nu face aceste 5 greșeli, când copilul tău are febră

    Una dintre cele mai mari spaime ale noastre este să gestionăm situațiile în care copiii au febră. De cele mai multe ori ne gândim că, în spatele febrei, poate fi vorba...

    50 de femei acuză un medic pediatru de abuz sexual! Cazurile lor sunt șocante!
    50 de femei acuză un medic pediatru de abuz sexual! Cazurile lor sunt șocante!

    Cazul unui pediatru acuzat de cel puțin 50 de cazuri de pedofilie șochează internetul. Zeci de victime ale abuzului povestesc cum ani de zile nu au fost crezute de proprii părinți, ba...

    4 mămici pediatru dezvăluie ce fac ele când copilul este răcit
    4 mămici pediatru dezvăluie ce fac ele când copilul este răcit

    Momentele în care copilul este răcit sunt la fel de problematice pentru mame, chiar dacă au cunoștințe medicale de specialitate. Pentru că am avut curiozitatea de a afla cum...

    Medic pediatru: Dacă un copil petrece 2 luni la țară și aleargă desculț în timpul verii, flămând și murdar…
    Medic pediatru: Dacă un copil petrece 2 luni la țară și aleargă desculț în timpul verii, flămând și murdar…

    Doctorul Komarovsky, medic pediatru cu o experiență de peste 25 de ani afirmă faptul că pentru o sănătate totală a organismul este crucial climatul psihologic din familie. Domnul...

    Top 10 porunci de la pediatru când afară este caniculă
    Top 10 porunci de la pediatru când afară este caniculă

    Vremea extrem de caldă poate să provoace o mulțime de probleme de sănătate copiilor, în special a celor de vârstă mică. Află câteva informații importante care te...

    Un pediatru a întrebat copiii cu boli terminale ce este important pentru ei, și răspunsurile au fost emoționante
    Un pediatru a întrebat copiii cu boli terminale ce este important pentru ei, și răspunsurile au fost emoționante

    "Ce a contat cel mai mult pentru tine în viață?" Răspunsurile copiilor cu boli în stadii terminale sunt adevărate lecții de viață.

    Este mai bine să începem diversificarea alimentației bebelușului la 7 luni?
    Este mai bine să începem diversificarea alimentației bebelușului la 7 luni?

    Cea mai bună hrană pentru bebeluș este laptele mamei sale. De aceea, este recomandat să prelungim cât mai mult timp alăptarea. Dar, la un moment dat, laptele nu mai este suficient...

    © 2019 Qbebe