Apolipoproteina A: ce este și de ce este importantă

Ce este apolipoproteina A

Apolipoproteina A, cunoscută și sub denumirea de „apolipoproteina a-1”, este o apolipoproteină sintetizată atât la nivelul ficatului, cât și al unor celule de la nivelul intestinului subțire. Ea este și cofactor în formarea enzimei lecitin-colesterol acil transferază (LCAT), de aceea joacă un rol esențial în transportul colesterolului din țesuturile periferice ale corpului la ficat. De altfel, la nivelul acestui organ se descompune colesterolul, adică substanța grasă regăsită în toate celulele.

De fapt, apolipoproteina A face parte dintre proteinele care intră în structura colesterolului „bun” (HDL), care se deplasează în sânge și elimină excesul de colesterol. Astfel, apolipoproteina A reprezintă aprox. 70% din conținutul de proteine din structura colesterolului HDL. Cu alte cuvinte, principalul rolul al acestei apolipoproteine este de a stimula activitatea colesterolului „bun” pentru a-l îndepărta pe cel „rău” (LDL). Colesterolul LDL se acumulează treptat la nivelul pereților vaselor de sânge, ceea ce duce la îngroșarea, la rigidizarea și la îngustarea acestora. Odată ce se întâmplă așa, se ajunge la ateroscleroză, o afecțiune care crește riscul de infarct și de accident vascular. 

Când se testează apolipoproteina A

Nivelul apolipoproteinei A se testează pentru a se evalua riscul de boli cardiovasculare. Medicii pot recomanda analiza de sânge prin care se testează această apolipoproteină în oricare dintre următoarele situații:

• Dacă ai fost diagnosticată cu o afecțiune cardiacă;
• Dacă ai suferit un infarct;
• Dacă ai un istoric familial de boală cardiacă prematură;
• Dacă ai un istoric personal și/sau familial de nivel anormal al lipidelor în sânge;
• Dacă ai urmat recent un tratament destinat reducerii nivelului de lipide și/sau dacă ai realizat diverse schimbări în stilul de viață în acest scop: de fapt, prin testarea apolipoproteinei A medicul dorește să verifice dacă schimbările adoptate sau tratamentul urmat dau rezultatele așteptate;
• Pentru a se diagnostica anumite afecțiuni rare, care produc un deficit al apolipoproteinei A: spre exemplu, este vorba despre boala Tangier. Această boală ereditară implică un nivel foarte scăzut al colesterolului HDL și, de aceea, lipidele se acumulează excesiv la nivelul sângelui și al unor organe: ficat, splină, creier, inimă, amigdale etc. În plus, acumularea de lipide produce și deteriorarea nervilor. 

De asemenea, pe lângă testarea apolipoproteinei A, pentru evaluarea riscului de boli cardiovasculare se verifică și profilul lipidic, care include:

• Lipide;
• Trigliceride: un tip de grăsimi regăsit atât în corp, cât și în alimente precum uleiul și untul;
• Colesterol HDL;
• Colesterol LDL;
• Colesterol total: măsoară toate tipurile de colesterol din organism;
• Colesterol non-HDL: reprezintă diferența dintre colesterolul total și colesterolul HDL.

În plus, pentru a evalua cu cât mai multă precizie riscul de boli cardiovasculare, medicii recomandă, pe lângă măsurarea nivelului apolipoproteinei A, și pe cel al apolipoproteinei B. Având și denumirea de „apolipoproteină B-100”, apolipoproteina B asigură transportul grăsimii și al colesterolului în corp. Mai exact, această apolipoproteină este asociată cu lipoproteinele din componența colesterolul LDL. 

Apolipoproteina A: nivel normal și cauze pentru modificări

Pentru testarea nivelului de apolipoproteină A, este indicat să nu mănânci cu 12-14 ore înainte de efectuarea analizei. În același timp, trebuie să știi că valorile de referință pentru nivelul acestei apolipoproteine diferă în funcție de laborator dar, în general, valorile normale sunt cuprinse între următoarele intervale:

• Pentru femei: între 110-205 mg/dL (miligrame per decilitru);
• Pentru bărbați: între 110-180 mg/dL.

Nivelul apolipoproteinei A poate fi mai mare decât cel normal dacă intervin:

• Sarcina;
• Consumul de alcool;
• Pierderea în greutate;
• Administrarea unor suplimente alimentare pe bază de vitamina B3;
• Administrarea de statine: acestea sunt medicamente care scad nivelul colesterolului;
• Administrarea de medicamente care conțin estrogeni;
• O boală ereditară numită hiperalphalipoproteinemie: această afecțiune implică prezența unor niveluri foarte ridicate de colesterol HDL.

Dacă nivelul apolipoproteinei A este scăzut, înseamnă că riscul de a te confrunta cu boli cardiovasculare este crescut. Scăderea nivelului acestei apolipoproteine poate fi asociată cu:

• Obezitatea;
• Nivelul ridicat al trigliceridelor;
• Fumatul;
• Administrarea unor medicamente: printre acestea se numără, de exemplu, diureticele și medicamentele care influențează activitatea hormonilor androgeni (hormonii sexuali masculini);
• Diabetul netratat;
• Anumite afecțiuni de la nivelul celulelor ficatului;
• Sindromul nefritic: este legat de afectarea glomerulilor, adică a vaselor mici de sânge din rinichi. Glomerulii sunt filtrele care curăță sângele;
• Insuficiența renală cronică;
• Boala Tangier;
• Boala arterială coronariană: provoacă îngustarea și rigidizarea arterelor;
• Colestaza: afectează mecanismul de formare și de eliminare a secreției biliare;
• Dieta bogată în grăsimi nesănătoase;
• Prezența unei afecțiuni genetice numită hipoalphalipoproteinemie: înseamnă un nivel foarte scăzut al colesterolului HDL.

În situația în care ai un risc ridicat de a dezvolta boli de inimă, este indicat să adopți măsurile enumerate mai jos:

• Îmbunătățește-ți nivelul colesterolului: de pildă, riscul de a dezvolta boli cardiace este mai mare când nivelul colesterolului „rău” depășește 160, când cel al colesterolului „bun” este sub 40 și dacă nivelul trigliceridelor depășește 150;
• Monitorizează-ți constant nivelul tensiunii arteriale;
• Fii cât mai activă;
• Adoptă o dietă echilibrată: orientează-te mai ales spre alimente lipsite de grăsimi nesănătoase și evită excesul de sare și de zahăr. În schimb, consumă cât mai multe fructe și legume, cereale integrale, nuci, semințe, leguminoase și proteine de calitate;
• Menține-ți o greutate sănătoasă;
• Dacă fumezi, renunță la acest obicei;
• Dacă ai diabet, urmează întocmai tratamentul prescris de medic;
• Gestionează stresul: de exemplu, implică-te în activități relaxante, practică yoga, meditația, adoptă tehnici de respirație pentru relaxare etc.

Fructe și legume pentru colesterol mărit