Contributors

Sindromul descendent: afecțiunea respiratorie care ne afectează pe toți fără să știm

Sindromul descendent este o afecțiune ascunsă sub apanajul unor simptome specifice altor afecțiuni, fiind astfel deseori trecută cu vederea. Pentru că este mai des întâlnit decât se crede, iar copiii se confruntă îndeosebi cu această problemă, vă prezentăm în continuare cele mai importante informații despre acesta.

Ce este sindromul descendent

În fiecare zi glandele din mucoasele de la nivelul gâtului, nasului, căilor respiratorii, stomacului și tractului intestinal produc mucus (aproximativ un litru în fiecare zi). Mucusul este o substanță groasă, cu aspect lipicios, care umidifică aceste zone și ajută captarea și distrugerea organismelor patogene precum bacterii și virusuri înainte de a conduce la apariția unei infecții.
În mod normal, un om sănătos nu observă prezența mucusului din nas deoarece se amestecă cu salivă, se scurge în partea din spate a gâtului și este înghițit. Atunci când corpul produce mai mult mucus decât de obicei sau acesta este mai gros, devine și mai ușor de observat. Excesul poate ieși prin nări și este cunoscut sub denumirea de rinoree, iar când curge prin partea de spate a nasului până în gât poartă denumirea de sindrom descendent.

sindrom descendent

Cauze pentru sindrom descendent

Excesul de mucus care stă la baza apariției acestei probleme poate avea mai multe cauze, după cum urmează: răceală, gripă, alergii, infecție a sinusurilor sau sinuzită (o inflamație a sinusurilor), un corp străin blocat în nas (problemă specifică copiilor - scurgerea apare doar pe o parte a nasului), sarcină, anumite medicamente (inclusiv contraceptive și medicamente pentru tensiunea arterială), deviața de sept, schimbarea vremii, temperaturile reci sau aerul extrem de uscat, anumite alimente în special lactate (de exemplu, cele picante), vapori chimici (proveniți de la diverse substanțe chimice, parfumuri, produse destinate curățeniei, fum sau alți iritanți).

În unele situații problema nu este excesul de mucus în sine, ci faptul că nu este curățat imediat. Dificultatea în înghițire poate determina o acumulare de lichide la nivelul gâtului ceea ce poate fi asemănat cu sindromul descendent. Aceste probleme apar uneori odată cu vârsta, cu un blocaj sau cu afecțiuni precum refluxul gastroesofagian (conținutul stomacului și acidul gastric revine în esofag sau în gât).

Simptome pentru sindrom descendent

Sindromul descendent este caracterizat prin senzația permanentă de a dori să-ți cureți gâtul. Poate de asemenea să declanșeze o tuse, care adesea se agravează pe timpul nopții. De fapt, sindromul descendent constituie una dintre cele mai frecvente motive pentru care o tuse nu dispare. De asemenea, un exces de mucus poate conduce la răgușeală și la durere și iritare a gâtului, iar din cauza mucusului în exces din stomac poate apărea și senzația de greață, precum și respirația urât mirositoare. În cazul în care mucusul astupă trompa lui Eustachio (care conectează gâtul cu urechea medie) poate apărea și o infecție la nivelul urechii, precum și o infecție a sinusurilor.

Tratament pentru sindrom descendent

Modul în care este tratat sindromul descendent depinde de cauza sa, în acest sens fiind necesar un diagnostic corect - acesta presupune o examinare amănunțită a urechilor, nasului și gâtului și teste de laborator, endoscopie sau studii imagistice. Astfel antibioticele sunt utile în cazul unei infecții bacteriene; de reținut că mucusul de culoare verde sau gălbuie nu reprezintă dovada unei infecții bacteriene. O viroză respiratorie poate fi responsabilă de colorația diferită a mucusului, dar de cele mai multe ori are la bază un virus, care nu răspunde la antibioterapie. 

Antihistaminicele și decongestionantele nazale pot ajuta adesea la sindromul descendent cauzat de sinuzită și de infecții virale, precum și spray-urile nazale pe bază de steroizi pentru sindromul descendent cauzat de alergii. Antihistaminicele de generație veche, inclusiv difenhidramina și clorfeniramina nu reprezintă de obicei opțiunea de tratament potrivită deoarece în loc să usuce mucusul îl îngroașă; astfel antihistaminicele de generație nouă precum loratadină, fexofenadina, cetirizină, levocetirizină și desloratadină pot reprezenta opțiuni potrivite de tratament și sunt șanse mai mici să cauzeze amețeală. În orice caz, medicul specialist este cel în măsură să recomande tratamentul potrivit deoarece toate pot cauza efecte adverse care variază de la amețeală la uscăciunea gurii. 

Un pas important în tratamentul sindromului descendent constă în subțierea mucusului. Mucusul gros are o consistență mai lipicioasă și sunt șanse mai mari să cauzeze disconfort. Dacă reușești să îl menții subțire, vei preveni formarea unor blocaje la nivelul urechilor și al sinusurilor. O modalitate simplă de a acționa în acest sens este reprezentată de un consum sporit de apă. Alte opțiuni constau în medicație precum guafenezină, folosirea de spray-uri saline/ irigație nazală sau a unui umidificator pentru cameră.

Nu în ultimul rând, un remediu popular vechi de secole este supa de pui. De altfel, orice lichid fierbinte poate oferi o ameliorare temporară a simptomelor și un confort sporit deoarece aburul din lichid deschide căile respiratorii și subțiază mucusul. În plus, fiind un lichid previne instalarea deshidratării. Nu este însă recomandată cofeina (și nici diureticele). Este la fel de util și un duș fierbinte, cu abur, precum și proptirea unor perne pe perioada nopții pentru ca mucusul să nu se acumuleze în porțiunea din spate a gâtului. În cazul în care cauza sindromului descendent este o alergie, folosește lenjerie de pat specială contra acarienilor și spal-o frecvent în apă fierbinte, folosește filtre HEPA în casă (contribuie la purificarea aerului), aspiră frecvent. 

sindrom descendent 

Dacă scurgerile emană un miros neplăcut sau sunt însoțite de sânge, apare febră, wheezing sau simptomele sunt grave și persistă mai mult de 10 zile trebuie să fii consultat de medic deoarece poate fi vorba despre o infecție bacteriană. Dacă medicația nu ameliorează simptomele, este necesar consultul din partea unui medic.

Surse: 
www.webmd.com; www.healthline.com; www.entnet.org

11 semne care pot să îți spună că ai sindromul ovarelor polichistice

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Data nașterii bebelușului

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Sindromul prințesei, fenomen îngrijorător care afectează tot mai mulți copii
    Sindromul prințesei, fenomen îngrijorător care afectează tot mai mulți copii

    Psihologii atrag un semnal de alarmă asupra faptului că din ce în ce mai mulți copii sunt afectați de „sindromul prințesei/ al prințului".

    OMS a declarat oficial că este pandemie, prima cauzată de un coronavirus. Ce înseamnă asta și cum ne afectează pe toți
    OMS a declarat oficial că este pandemie, prima cauzată de un coronavirus. Ce înseamnă asta și cum ne afectează pe toți

    În cursul zilei de ieri, Organizația Mondială a Sănătății a declarat că, în prezent, se poate vorbi despre o pandemie determinată de noul coronavirus.

    Cum îți dai seama că cel mic are o viroză respiratorie?
    Cum îți dai seama că cel mic are o viroză respiratorie?

    Virozele respiratorii se numără printre cele mai frecvente afecțiuni ale sezonului rece. Copiii dezvoltă, în medie, 6 infecții virale pe an, care sunt cauzate de diferite tipuri...

    Educație fără bullying - conferință online pentru toți profesorii
    Educație fără bullying - conferință online pentru toți profesorii

    Chiar dacă în contextul pandemiei regulile sunt stricte acum în școli, grădinițe și creșe, agresiunile de orice fel, bullyingul sunt fenomene care nu dispar de la sine....

    7 moduri prin care propria ta copilărie îți afectează stilul de parenting
    7 moduri prin care propria ta copilărie îți afectează stilul de parenting

    Cel mai mare efect pe care îl are copilăria asupra vieții tale de adult reiese atunci când devii la rândul tău părinte. Unul dintre factorii predictivi ai modului...

    Tot ce trebuie să știm despre dermatita atopică direct de la specialist
    Tot ce trebuie să știm despre dermatita atopică direct de la specialist

    Dermatita atopică (eczema atopică) reprezintă o afecțiune cutanată inflamatorie, care creează o senzație intensă de prurit (mâncărime), cu evoluție cronică, ce survine la...

    Pandemia a dublat cazurile! Boala gravă care afectează din ce in ce mai mulți copii
    Pandemia a dublat cazurile! Boala gravă care afectează din ce in ce mai mulți copii

    La un an de la izbucnirea pandemiei generate de noul coronavirus, specialiștii din întreaga lume atrag atenția asupra consecințelor acesteia asupra psihicului copiilor și al...

    © 2021 Qbebe