Conform statisticilor naționale disponibile pentru anul 2016, reiese faptul că cele mai frecvente nume pe care părinții români le folosesc când își botează copiii sunt Andrei, Alexandru, Gabriel, Ionuț și Ștefan, iar pentru fete Maria și Elena. În preajma secolului al XIII-lea, când apar mai multe atestări documentare cu privire la mare parte din numele românești existente în prezent și la originea acestora, majoritatea se dovedesc a avea originea în limba latină sau în limba slavă. De asemenea, în afară de clasificarea din punct de vedere etimologic, numele pot fi clasificate și în funcție de situarea lor în calendar, purtând denumirea de nume calendaristice sau laice - când nu sunt menționate în calendar; acestea din urmă au pătruns în sistemul onomastic românesc în special în secolul al XIX-lea.
Cea mai mare vechime a numelor de pe teritoriul țării noastre este deținută de numele specifice geto-dacilor: Geta, Davos pentru sclavii daci, dar și Dromihete (provine din greaca veche și a fost conducătorul geților în preajma anului 300 î.Hr.), Decebal (se traducea cel brav), Scorilo sau Burebista. Apoi, în perioada cnezatelor și a voivodatelor erau întâlnite nume de origine slavă precum Seneslau, Ladislau, Dobromir. După epoca fanariotă au fost introduse nume cu origine grecească precum Lefter, Manole și Iorgu (înseamnă fermier sau țăran). În perioada Evului Mediu numele erau alese în funcție de anumite trăsături sau calități care erau deținute/ dorite sau erau corelate cu apartenența.
Clasificare vechi nume românești
Următoarea clasificare este realizată în funcție de frecvența folosirii lor la nivel național și a atestării lor documentare.
Secolul al XII-lea
Nume de băieți: Ioan
Secolul al XIII-lea
Nume de băieți: Călin, Dan, Dumitru, Gavril, Gavrilă, Mircea, Radu, Stan, Vlad
Nume de fete: Margareta
Secolul al XIV-lea
Nume de băieți: Alexandru, Andrei, Anghel, Anton, Bogdan, Constantin, Daniel, Dragoș, Gheorghe, Grigore/Grigorie, Iosif, Marin, Mihai, Mihail, Pavel, Petre, Petru, Simion, Ștefan, Toma, Tudor, Toader
Nume de fete: Anca, Cătălina, Elena, Elisabeta, Ioana, Magdalena, Maria, Marina, Marta, Nastasia, Oana, Olga, Paraschiva, Rada, Sofia, Stana, Stanca, Teodora
Secolul al XV-lea
Nume de băieți: Ilie, Vasile
Nume de fete: Alexandra, Ana, Dumitra, Ecaterina, Floarea, Florica, Irina, Lenuța, Petra, Roxana, Sanda, Ștefana, Ștefania, Tatiana, Tudora, Vasilica
Secolul al XVI-lea
Nume de băieți: Cosmin, Dănuț, Gelu, Gheorghiță, Lucian, Maricel, Răzvan, Teodor
Nume de fete: Ancuța, Andreea, Anica, Dana, Ileana, Ilinca, Ilona, Mădălina, Maricica
Secolul al XVII-lea
Nume de băieți: Toader
Nume de fete: Anuța, Eugenia, Petruța, Raluca
Secolul al XVIII-lea
Nume de băieți: Arpad, Aurel, Carol, Cătălin, Ciprian, Istvan, Petrică, Vasilică
Nume de fete: Doina
Secolul al XIX-lea
Nume de băieți: Adrian, Alin, Augustin, Aurelian, Claudiu, Cornel, Corneliu, Costel, Costică, Cristian, Cristinel, Dorel, Dorin, Doru, Eduard, Emil, Emilian, Eugen, Florian, Florin, Gabriel, George, Ionel, Ionuț, Iulian, Iuliu, Laurențiu, Levente, Liviu, Ludovic, Marcel, Marian, Marius, Mihăiță, Neculai, Nelu, Nicolae/Nicolaie, Nicu, Niculae/Niculaie,Nicușor, Octavian, Ovidiu, Paul, Remus, Robert, Romeo, Sandu, Sebastian, Sergiu, Silviu, Sorin, Ștefan, Stelian, Tiberiu, Traian, Valentin, Valeriu, Victor, Viorel, Virgil
Nume de fete: Adela, Adina, Adriana, Alexandrina, Alina, Anamaria, Aneta, Angela, Angelica, Anișoara, Aurelia, Aurica, Aurelia, Bianca, Camelia, Carmen, Catinca, Cecilia, Claudia, Constanța, Constantina, Corina, Cornelia, Cristina, Daniela, Delia, Diana, Domnica, Dorina, Eleonora, Elvira, Emilia, Erika, Eva, Felicia, Filofteia, Florentina, Florina, Gabriela, Georgeta, Giorgiana, Geta, Gheorghița, Gherghina, Gina, Ionela, Ionica, Irma, Iulia, Iuliana, Lăcrămioara, Laura, Lavinia, Leontina, Lidia, Liliana, Lina, Livia, Loredana, Lucia, Lucica, Lucreția, Luminița, Marcela, Mariana, Marilena, Marinela, Marioara, Mihaela, Mioara, Mirela, Monica, Natalia, Nicoleta, Niculina, Olimpia, Otilia, Paula, Paulina, Petronela, Ramona, Rodica, Rozalia, Sabina, Silvia, Simona, Sorina, Stela, Steliana, Steluța, Susana, Terezia, Tinca, Valentina, Valeria, Valerica, Veronica, Victoria, Violeta, Viorica, Virginia.
Semnificația și etimologia unor nume vechi românești
Bogdan - nume de botez care a devenit nume de familie, pentru ca apoi să fie folosit pentru a denumi un cal. Avea și semnificația de moldovean deoarece a fost generalizat de turci (indica pe domnitorul Bogdan). Reprezintă traducerea în limba slabă a grecesului Theodoros.
Dan - a fost atestat documentar în 1385, forma Dacin în anul 1389, iar în anul 1392 Dănișor. Este împrumutat din limbile vecine, fiind similar cu Daniel
Mușat - un nume caracteristic vestului Transilvaniei, semnifica un termen frumos de alint pentru copil mic.
Alexandru - cu forma Sandu a fost răspândit în dialectul dacoromân.
Mîrza - un nume moldovenesc și ardelenesc ce provine de la verbul a mîrzi - semnifică a da semne de boală
Maria - în anul 1230 a fost atestat documentar, fiind de origine grecească și cunoscut inițial de românii din Transilvania
Molda - nume considerat a se afla la baza numelui Moldova, presupus a avea origine turanică; în dialectal teleut semnifica știucă; este menționat într-un document din anul 1490
Vîlc - cu formele Vîlcu, Vâlca este de origine slavă, vluku având sensul de lup
Dur - cu variantele Duru, Dura provine de la cuvântul ucrainean dur care semnifică prostie (poate avea și origini din mitologia românească, moșul Dura)
Basarab - un nume purtat în secolul al XVI-lea de marii bani ai Craiovei. Era cunoscut din 1259, fiind folosit și în toponimie (a fost atestat frecvent și neîntrerupt ca supranume și apoi nume de familie)
Radu - un nume de origine slavă ce înseamnă vesel (rădăcina numelui, Rad, poate fi de origine ardelenească), considerat a fi sinonim cu Bucur. A fost folosit de vlahii din Serbia din secolul al XIII-lea
Șolda - atestat în a doua jumătate a secolului al XV-lea, de origine germană sau slavă. A apărut ulterior varianta Șoldan (care se traduce iepure)
Nămaia - atestat la dacoromâni la 1372, cu variantele Nămoiu, Namei, Nemai; provine de la nămaie cu sensul de vită, oaie. A contribuit la apariția numelui de familie Nămescu (1763)
Neamț - este atestat în 1403 fiind și numele unui ținut românesc; are origine slavă, provenind de la cuvântul nemeti care înseamnă mut, tăcut, liniștit
Gâlman - cu forma Călman, inițial poreclă cu sensul de bază de rădăcină de pământ de formă rotundă sau umflătură pe corp
Calistrat - cu variantele Calinic, Caliopi, Calisa, Calistra, Calistena, Calia este atestat în secolul al XIII-lea și provine de la cuvântul kalu din limba slavă ce înseamnă negru
Chelemen - sau Chiliman are originea în cuvântul chelm care semnifică făină de grâu de calitate bună
Bumbar - nume atestat în 1603 ce provine de la cuvântul bumb (ornament de sfeșnic în formă rotundă)
Străhaia - nume cu originea în cuvântul strah (despre fân) cu variantele Strahoie, Străhaeț
Păcal - cu varianta des folosită Păcală, este atestat în 1437 în Țara Românească și provine de la verbul a păcăli care înseamnă a spune un neadevăr, a înșela
Arbure - nume menționat din a doua jumătate a sec al XV-lea, cu variantele Arbolici, Arborici
Citește și: Cele 10 porunci când alegi numele copilului tău
Top 5 moduri de a te inspira cand alegi numele copilului
Bibliografie: Apelative și nume românești vechi, Popescu-Sireteanu Ion, Memoria limbii române, Popescu-Sireteanu, Ion, Vechi nume românești, Popescu- Sireteanu, Ion
Surse: http://ebooks.unibuc.ro/
