DISLEXIA la copii: Cand copiii destepti nu pot scrie sau citi, din experienta unui dislexic

Psiholog Eva Pirosca

Dislexia denumeste acea dificultate in invatare, care le sperie pe mamici si ii stigmatizeaza adeseori pe copii, la gradinita si la scoala. Pentru ca nu reusesc sa citeasca sau sa scrie corect. Haide sa vedem cum este dislexia traita de un dislexic. Interviu cu Paul Diaconescu, psihoterapeut.

Paul, cum este sa fii dislexic?

Iti pot spune cum este sa fii Paul Diaconescu, cum este sa fii psihoterapeut, de ce sa tii sa iti spun cum este sa fii dislexic?

Nu este ceva pregnant, ceva care te diferentiaza?

Sa fiu dislexic? Este in firea lucrurilor. Este putin dificil, dar nu imi face viata grea. Am si o forma usoara de dislexie: disgrafia. Tulburarea de scriere. Nu-mi face probleme la citit.

Asa a fost dintotdeauna... putin dificil, dar in firea lucrurilor?

Cand eram copil, era mai greu.

Cum era, iti amintesti?

Mi-o amintesc pe invatatoarea din clasa intai. O femeie placuta si o invatatoare buna. Ma gandesc si acum cu simpatie la ea. Din nefericire, a avut proasta inspiratie sa le spuna alor mei ca sunt handicapat, pentru ca nu invat sa scriu. Si ca trebuie sa ma retraga de la scoala si sa ma trimita la una speciala.

poza copil la scoala invata sa scrie 

Si reactia parintilor tai?

M-au retras de la scoala. Invatatoarea nu ma putea tine, nu stia cum sa se ocupe de un copil cu dificultati la scriere.

Te-au dus la o scoala speciala?

Nu. M-au dus la o scoala mai buna.

Deci, pentru ei nu era o problema?

Ai mei erau preocupati ca nu reusesc sa scriu corect, dar nu m-au tratat ca pe un copil "cu probleme". Vazusera ca nu dadeam in rest semne ca as avea dificultati de vreun fel. Dislexia mea nu se manifesta si in alte arii - sau nu asa incat sa ma incomodeze. Eram chiar un copil destept, dezvoltat si foarte curios.

Si norocos, in cazul asta...

Da, am avut noroc cu mama si tata, ca nu avut astfel de limite. Cu alti adulti, a fost mai greu.

La noua scoala?

Da, si la noua scoala. Iar reactia celorlalti este importanta pe tot parcursul vietii, dar mai ales in copilarie, in timpul dezvoltarii ca om. Nu m-a mai dat nimeni afara, dar nici intelegere nu am gasit prea des. Mai ales ca nu aveam nicio justificare pentru dificultatile de scriere, care se mentineau de la un an la altul.

Copilul dislexic NU este analfabet

Nu stiam ca sunt dislexic. Nu si-a pus niciunul din dascalii mei aceasta problema: ca pot avea dificultati de invatare, care pot purta un nume, care nu se datoreaza mie, neatentiei, ignorantei sau iresponsabilitatii mele...

Sau "prostiei"?

Nu se punea problema de prostie, pentru ca eram bun la invatatura si inteligent, si mai avid decat altii. Doar in scris aveam probleme.

Primeai etichete de la invatatoare, de la profesori?
Da.

De exemplu?
"Analfabetule".

poza fetita la scoala invata sa scrie 

Mie imi suna grav sa se exprime un pedagog asa, cand vede ca un potential analfabetism nu este sustinut de performantele in celelelate arii...

Da, este grav. Mai grav este ca asta am primit-o in clasa a 5-a, cand s-a schimbat profesoara de romana si intre timp aflasem ca am ceea ce se numeste "dislexie". M-am dus la catedra sa o informez, sa o previn, si raspunsul a fost neasteptat: "asa spun analfabetii acum, ca au dislexie?"

Ah. Daca un cadru didactic face asa ceva astazi in Bucuresti, are mari sanse sa fie exclus din invatamant.

Asta se intampla acum 20 de ani. De obicei, oamenii au reactii defensive, incarcate cu agresivitate, fata de lucrurile diferite, sau pe care nu le inteleg. Dar am avut si profesori mai deschisi si mai destupati. Ii rugam pe toti, pe cat posibil, sa imi dea examinare orala. Ca sa nu fiu defavorizat din start. Unii erau de acord.

Uneori, nu "se putea". Am avut un profesor sincer - asta mi-a placut - care mi-a zis: ”O sa iti dau o nota mai mica, nu pentru ca tu nu ai sti materia sau pentru ca scrii gresit, ci pentru ca nu am rabdare sa citesc lucrarea ta pana la capat. Din cauza scrisului.” Ceea ce nu este ok. Dar este ok ca a fost atat de sincer. Si mi-a dat o nota mai mica decat altora si decat meritam, intr-adevar.

Copilul dislexic trebuie examinat diferit

Este incorect, dar deocamdata nu suntem pregatiti sa-i tratam altfel pe elevii cu o functionare diferita. Un copil dislexic va avea clar dificultati in modul de a face lucrurile si de a fi evaluat intr-un sistem de invatamant standardizat, in care principala metoda de asimilare si examinare este cea scrisa. Asta va conduce la frustrare si anxietate.

Ceilalti copii radeau de tine?

Da. Dar si eu de ei. Faceam gascute, unii contra altora. Eram un copil sociabil si istet, asa ca faceam parte dintr-o gascuta. Ei (din celelalte tabere) strigau dupa mine ca nu stiu sa scriu, si eu strigam dupa ei alte lucruri. Copiii pot fi cruzi, dar de multe ori profesorii sau alti adulti dau tonul acestor manifestari, indicand cumva directia.

Cum stateai cu rezultatele scolare?

Bine, atata timp cat nu aveam teze sau lucrari scrise. Am fost si la olimpiada de limba romana. Am avut o profesoara care m-a trimis. Eram foarte bun la romana - mai putin la scris. Ea m-a trimis la olimpiada si m-a incurajat sa merg si la geografie, si la istorie. Unde ai de scris, nu gluma!

poza copii la scoala 

Si te-ai dus?

M-am dus. Desi nu intelegeam de ce. Stiam ca nu am sanse sa ma prezint la fel ca ceilalti. Nu ma simteam confortabil, deloc in largul meu. Aveam emotii mari... Situatia de examen era presanta pentru mine, tensionanta. Nu iti da timpul sa urmaresti cu toata vigilenta fiecare cuvant pe care il scrii. Apoi, ai nevoie sa treaca o vreme in care sa nu te uiti pe text, si sa revii cu un ochi limpede, sa te corectezi. Chiar si asa, tot scapa greseli. Iar in teze si lucrari esti contra-timp. Nu poti face asta.

Si totusi te-ai dus...

Da. Mi-am calcat frica. Nu am obtinut nimc, desigur. Drept urmare, de la a patra olimpiada incolo, am refuzat. Nu mai aveam de ce. Nu aveam miza. Si nu avea rost sa retraiesc aiurea experienta disconfortului.

Un copil dislexic nu isi da seama unde greseste

Diagnosticul de dislexie l-am aflat intamplator, am trecut pe la un medic. A fost eliberator. In sfarsit, intelegeam ce se intampla cu mine. Intelegeam ce nu era in regula cu mine. A fost eliberator.

Pana la urma, cum este sa fii dislexic?

Este dezorientant, inchipuie-ti ca tebuie sa ajungi undeva si nu stii care este dreapta sau care stanga, iar aceasta forma de dislexie este foarte frecventa. Inchipuie-ti ca esti la scoala sau dai un test, iar profesorul nu intelege nimic din ce ai scris, chiar daca pentru tine are sens, si te numeste analfabet.

Pentru tine, Paul, cum este experienta dislexiei?

Disgrafia. Este gestionabila, dar necesita mult timp si efort ca sa o controlez, si nici atunci nu pot sti cu certitudine daca a iesit corect. Am pe cineva care verifica pentru mine ceea ce am scris, atunci cand scriu mult sau cand cititorii nu sunt "de-ai casei". Asta pentru ca tu nu iti dai seama unde gresesti. Stii regulile de ortografie, dar nu vezi daca le-ai aplicat sau nu.

poza copil la scoala 

Uneori, daca ma corectez dupa ce las sa treaca o vreme, mai vad din greseli. Dar tot imi scapa. La citire nu am probleme, dar la scriere am. Imagineaza-ti ca, in mintea mea, eu nu vad cuvintele formate din litere. Eu le vad ca pe unitati. Sunt intreguri, fara detalii. Si atunci nu voi vedea o cratima pusa gresit, sau doi de "i" in loc de unul. Eu scriu cuvantul si intelesul asociat este deja acolo, in capul meu.

Forma cuvantului imi scapa. Apoi, nu vad spatiile dintre cuvinte. Eu vad cuvintele, diferite unul de altul. Daca spun "Ana are mere", mie imi este clar ca am cele trei cuvinte diferite. Ti le pot scrie pe toate trei legate, fara sa imi dau seama. Eu nu vad un cuvant luuung, ci trei cuvinte... efectiv nu constat prezenta sau absenta spatiilor.

Ce este, atunci, dislexia?

Din punctul meu de vedere, dislexia nu este o dizabilitate de invatare, asa cum este definita de catre comunitatea stiintifica. Ci un mod diferit de a fi, de a vedea si de a intelege lumea. La o persoana cu dislexie, creierul este configurat diferit, functionarea este difera in anumite zone. Dar ea este inteligenta, de multe ori peste medie. Persoana dislexica observa perspective diferite si are mai multa atentie pentru vizual.

poza fetita citeste 

Diferenta dintre ea si o persoana "normala" se observa instrumental, cel mai bine, in tomografia computerizata. Se mai observa in modul in care percepe un dislexic lumea. Uneori, dezvaluie si celor din jur perceptii noi, ce nu sunt la indemana noastra in mod obisnuit - de exemplu, Teoria Relativitatii a lui Einstein.

Dislexia este o functionare cognitiva altfel. Ma recunosc aici. Am o doza de creativitate, care vine nu in sfera artistica, ci in modul cum privesc lucrurile, cum rezolv problemele, cum organizez situatii si contexte. Acum stiu ca a venit la pachet cu disgrafia. Poate si empatia care m-a impins catre psihoterapie vine de aici, ca si de la situatiile neplacute prin care am trecut, fiind privit ca "altfel".

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Cum este corect: m-ai sau mai? Află când se scrie cu cratimă și când nu
    Cum este corect: m-ai sau mai? Află când se scrie cu cratimă și când nu

    Cuvintele omofone „m-ai” și „mai” îți pot crea o ușoară confuzie, deoarece, așa cum le spune denumirea, ele se pronunță la fel, dar se scriu diferit...

    Ce copii deștepți avem! Medalii de aur la Olimpiada Balcanică de Matematică
    Ce copii deștepți avem! Medalii de aur la Olimpiada Balcanică de Matematică

    În perioada 29 iunie – 4 iulie 2021 s-a desfășurat cea de a 25-a ediție a Olimpiadei Balcanice de Matematică pentru Juniori (JBMO 2021), găzduită în format virtual de...

    Revoltător! Cum arată micul dejun la un spital de copii din Iași: ”Vă bateți joc!”, scrie mama copilului
    Revoltător! Cum arată micul dejun la un spital de copii din Iași: ”Vă bateți joc!”, scrie mama copilului

    O mămică din Iași s-a confruntat cu o situație absolut scandaloasă la Spitalul de Copii „Sfânta Maria”. Femeia, care a fost nevoită să se interneze cu băiețelul...

    Meghan Markle scrie o carte pentru copii. Află sursa de inspirație
    Meghan Markle scrie o carte pentru copii. Află sursa de inspirație

    Zvonurile despre frumoasa familie regală nu încetează să ne uimească - se pare că acum circulă vestea conform căreia Meghan Markle ar urma să scrie o carte pentru copii. Iată...

    Reacția unui celebru actor când fetița lui se aruncă isteric pe jos, în public: „Sunt tatăl ei, nu al celor din jur. Să nu ne jenăm pentru copiii noștri”
    Reacția unui celebru actor când fetița lui se aruncă isteric pe jos, în public: „Sunt tatăl ei, nu al celor din jur. Să nu ne jenăm pentru copiii noștri”

    Tu cum reacționezi atunci când copilul tău face o criza de furie în mijlocul magazinului? Te enervezi și îi zici să nu mai plângă? Sau reacționezi exact cum a...

    Litchi sau pruna chinezească: pot mânca și copiii? Vezi ce beneficii are!
    Litchi sau pruna chinezească: pot mânca și copiii? Vezi ce beneficii are!

    Litchi (în engleză „Lychee”), sau pruna chinezească, este un fruct exotic pe care îl vedem tot mai des în supermarketuri, dar pe care de cele mai multe ori...

    Un băiețel orb, cu autism, a avut parte de experiența vieții lui când l-a întâlnit pe Moș Crăciun
    Un băiețel orb, cu autism, a avut parte de experiența vieții lui când l-a întâlnit pe Moș Crăciun

    În vreme ce mulți copii își doresc jucării și hăinuțe de Crăciun, există în lume și micuți care ar dori ca Moș Crăciun să le aducă sănătate.

    Copiii pot intra în comă alcoolică din cauza dezinfectantului? Ce spun specialiștii
    Copiii pot intra în comă alcoolică din cauza dezinfectantului? Ce spun specialiștii

    Dată fiind redeschiderea școlilor în contextul pandemiei de coronavirus, copiii sunt nevoiți să folosească extrem de des produse de tip dezinfectant. Cât de sigure sunt...

    © 2022 Qbebe