Copilul tău suferă de burnout? Ce este de făcut

• modificări ale tiparelor de somn (44%);
• modificări ale apetitului (37%);
• afecțiuni fizice, cum ar fi dureri de cap sau de stomac (35%);
• scăderea interesului pentru activitățile care le plăceau cândva (34%);
• evitarea interacțiunilor sau activităților sociale (33%).

Mom Burnout: 6 semne că suferi de sindromul epuizării materne

Mulți părinți consideră că școlile ar trebui să joace un rol în sprijinirea capacității copiilor de a face față stresului și epuizării, 81% dintre părinți dorind ca școlile să ofere servicii de sănătate mintală mai ușor accesibile. Școlile, însă, se luptă cu o provocare semnificativă: lipsa unui personal adecvat pentru a sprijini nevoile tot mai mari în materie de sănătate mintală ale elevilor. În mod șocant, doar 14% dintre școli respectă raportul recomandat de Asociația americană a consilierilor școlari, de un consilier școlar la 250 de elevi.

„Elevii își petrec o parte semnificativă a vieții lor în școală - este cel mai bun mediu pentru a identifica stresul, epuizarea sau provocările comportamentale și pentru a le aborda imediat”, a declarat Stephanie Taylor Ed.S, NCSP, și vicepreședinte al inovației clinice și al extinderii la Presence Learning. „Cu toate acestea, deficitul de personal este semnificativ, așa că este important ca școlile să exploreze soluții inovatoare și eficiente care să îmbunătățească accesul la profesioniști în domeniul sănătății mintale pentru copiii care au nevoie”, mai spune aceasta.

Sondajul, realizat de OnePoll, a arătat că părinții caută în mod activ soluții, dar nu toți știu cum să ofere instrumentele de care ar putea avea nevoie copilul lor. Șapte din 10 și-ar dori să existe un manual despre cum să le vorbească copiilor lor despre sănătatea mintală.

Rezultatele sondajului arată că părinții sunt deschiși la utilizarea tehnologiei sau a teleterapiei dacă aceasta înseamnă că ai lor copii pot avea acces la ajutorul de care au nevoie. Șase din 10 părinți au apelat la ajutorul serviciilor de teleterapie sau de terapie online. În plus, aproape jumătate dintre părinți ar lua în considerare grupurile de sprijin și programele de consiliere între egali (49%), practicile de conștientizare sau meditație (41%), precum și terapia și consilierea (39%).

În ceea ce privește discuțiile despre sentimente și emoții, sondajul a arătat că aproape o treime dintre copii comunică sentimentele și emoțiile lor părinților sau tutorilor doar o dată pe săptămână sau mai rar, iar unii așteaptă până la două-trei săptămâni.

Principalele trei sentimente cu care părinții recunosc că se luptă copilul lor sunt stresul (39%), furia (30%) și depresia (29%).

Conform Dicționarului APA de psihologie, burnout-ul este definit că „o stare de epuizare fizică, emoțională sau mentală, însoțită de o scădere a motivației, de performanțe scăzute și de atitudini negative față de sine și față de ceilalți.” De obicei, o persoană care experimentează astfel de stări nu își da seama că a ajuns la burnout decât atunci când este prea tărziu, când a depășit limita dintre „foarte obosit” și „prea epuizat pentru a funcționa”. Orice persoană poate fi afectată de burnout, indiferent de vârstă, iar studiile recente confirma că 2 din 3 părinți suferă de aceasta forma de epuizare. Nici cei mici nu sunt ocoliți de burnout, după cum am aflat. Epuizarea la copii are loc atunci când aceștia se confruntă cu un stres sau o frustrare continuă, fără șansa de a se relaxa și de a se reîncărca.

Top 5 semne de burnout la copii

Conform sondajului, cele 5 semne de burnout la copii sunt următoarele:

• Schimbarea tiparelor de somn, cum ar fi dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit, sau dormitul mai mult decât de obicei - 44%;
• Un apetit mai crescut sau mai scăzut decât de obicei - 37%;
• Dureri de cap sau dureri de stomac - 35%;
• Scăderea interesului pentru activitățile care le plăceau cândva - 34%;
• Evitarea interacțiunilor sau activităților sociale - 33%.

Studiile confirmă: 2 din 3 părinți suferă de burnout

Principalii factori de stres cu care se confruntă copiii în prezent

• Timpul petrecut în fața ecranelor și utilizarea social media - 28%;
• Schimbări sau tranziții, cum ar fi o mutare sau o școală nouă - 26%;
• Presiunea socială și relațiile cu colegii - 26%;
• Anxietate și îngrijorare cu privire la viitor - 24%;
• Bullying sau hărțuire - 22%;
• Lipsa somnului sau programe neregulate de somn - 22%;
• Stres financiar sau instabilitate financiară - 21%;
• Preocupări legate de sănătate sau boli cronice - 20%;
• Probleme familiale - 18%.

Top 7 resurse pe care părinții le-ar lua în considerare pentru a ajuta la bunăstarea mentală a copilului lor

• Grupuri de sprijin sau programe de consiliere între egali - 49%;
• Exercițiu sau activitate fizică - 47%;
• Practici de conștientizare sau meditație - 41%;
• Terapie sau consiliere - 39%;
• Terapie prin artă sau muzică - 33%;
• Terapie cu animale de companie sau intervenții asistate de animale - 30%.