Cum să îţi ajuţi copilul care are frici şi fobii
Probabil că fiecare copil are diverse frici în varii etape de dezvoltare. Unele frici sunt frici normale, specifice copilăriei, în timp ce altele nu sunt normale. Părintele trebuie să identifice dacă copilul său are frici mai mari decât este cazul sau chiar nejustificate şi să se preocupe să îi înlăture cu argumente raţionale aceste frici. Abilitatea ta, ca părinte, să reuşeşti are o miză importantă: copilul va creşte cu un sentiment de siguranţă a vieţii sale prezente şi viitoare.
Un anume nivel de frică este sănătos şi de înţeles. Ne ajută pe noi şi pe copiii noştri să ne ferim de pericole. Prin teamă ne învăţăm copiii să nu traverseze nesupravegheaţi străzile aglomerate, să nu accepte dulciuri de la străini, să nu înghită medicamente necunoscute de la cabinetele medicale şcolare, etc. În aceste cazuri, practic îi învăţăm pe copiii noştri să se teamă de rezultate, de consecinţe. Îi învăţăm prudenţa, ceea ce este ceva cu totul separat de situaţia în care trebuie să gestionezi o frică imaginară a copilului. Când copilul dezvoltă o frică mare, nejustificată, şi stare de anxietate puternică, există riscul să aibă o fobie.
Într-un studiu de specialitate, au fost identificate cele cinci mari categorii de frici umane, unele dintre ele fiind şi frici ale copiilor. Acestea sunt:
A. Frică socială (de a vorbi în public, de a fi singur, de a fi luat în râs, de a nu fi la înălţime, de a fi umilit, de a pierde controlul, de autoritate, de eşec, de a fi judecat)
Citeşte continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.
Urmareste-ne pe Google News
