Psihologia copilului de 9 ani

Psihologia copilului de 9 ani

Bianca Onofrei

Acum, când copilul tău are 9 ani, simţul independenţei este din ce în ce mai pregnant. În continuare, îşi doreşte siguranţă din partea părinţilor, iar puterea exemplului are efect asupra lui. Prieteniile sunt vitale la această vârstă, de aceea trebuie prevenit în legatură cu neplăcerile care pot apărea în relaţiile cu cei din jur şi mai ales, modalităţi de gestionare a lor. Psihologia copilului de 9 ani se caracterizează prin dorinţa de a fi validat şi de a demonstra ceea ce este capabil să facă cu propriile forţe.

Copiii cu o stimă de sine ridicată riscă mai puţin să pice pradă tentaţiilor din jur şi copierii unui comportament deviant, realizând care este valoarea lor şi având discernământul de a decide ce merită să facă şi care sunt riscurile acţiunilor lor. Comportamentul lor începe să semene cu cel al unui adult, iar părinţii trebuie să se adapteze la acest comportament, cu condiţia să ţină în vedere că nu doar ei trec printr-o schimbare.

Pregătirea pentru adolescenţă

Acum, este momentul ideal ca părinţii să se ocupe de pregătirea copilului pentru adolescenţă, tocmai pentru a evita actele de rebeliune şi pentru ca frustrarea lor să fie minimă în faţa schimbărilor la care sunt supuşi. Când vine vorba de schimbările fizice, unii băieţi sunt mai puţin dezvoltaţi faţă de fetele de aceeaşi vârstă. Acum este momentul în care pot apărea vulnerabilităţi şi complexe legate de aspect, de aceea este foarte important să primească sprijin emoţional şi să se pună accent pe o alimentaţie sănătoasă. Pericolul de a suferi de tulburări alimentare precum anorexia şi bulimia este destul de mare. Una dintre cele mai bune metode pentru a evita asta este implicarea în activităţi în aer liber, sporturi sau experienţe care presupun interacţiunea cu ceilalţi.copil care face miscare La această vârstă, limbaj este aproape la fel ca cel al unui adult; ei înţeleg şi folosesc expresii şi construcţii complexe. Au capacitatea de a gândi independent, de a planifica şi prioritiza, de a analiza critic diverse aspecte ale vieţii şi de a lua decizii. Curiozitatea este şi ea la cote maxime, existând dorinţa de a acumula cât mai multe informaţii. De asemenea, sexualitatea este un subiect important la această vârstă, existând nu doar interes pentru informare, cât şi impulsuri sexuale din ce în ce mai bine conturate.

Dialogul si răbdarea

Într-un dialog, detaliile pe care le pot da sunt elaborate, pot relata o poveste atât din punct de vedere al evenimentelor petrecute, cât şi din punct de vedere al trăirilor pe care le-au avut. Acum, sunt mai capabili să-şi gestioneze frustrările şi emoţiile, înţeleg mai bine când este cazul să le exprime şi când trebuie să le reprime sau să le discute ulterior. Cu toate acestea, pot avea stări de spirit schimbătoare, iar pentru cei din jur este dificil să înţeleagă aceste schimbări bruşte. La fel, trebuie să fie ajutat să gestioneze aceste stări şi să reuşească să ajungă la o constantă. Din partea părinţilor, trebuie să existe un echilibru între respectarea intimităţii şi oferirea sprijinului şi afecţiunii, chiar dacă uneori este uşor să tinzi spre una dintre extreme.familie Chiar dacă sunt tot copii, la această vârstă încep să aibă mai multă răbdare, ştiu să aştepte să primească ceea ce merită sau ce îşi doresc, chiar dacă trebuie să mai aştepte. Sunt capabili chiar să negocieze cu părinţii anumite reguli şi condiţii, înţelept fiind să asculţi mereu argumentele pe care le aduc. În această etapă, trebuie să temperezi tendinţa de a-i spune ce trebuie să facă şi să începi prin a te sfătui cu el, atunci când vrei să îi sugerezi ceva. La această vârstă, copiii sunt foarte sensibili şi îşi pot pierde din receptivitate, dacă sunt puşi la zid. Încă este important să existe reguli care să-i insufle disciplină şi simţul responsabilităţii, dar trebuie să ţii cont şi de trăirile lui.

Stresul

Probabil că subestimezi impactul diferitelor lucruri asupra psihicului copilului tău, dar trebuie să iei în calcul că, la această vârstă, începe să simtă pe propria piele noţiunea de stres. Chiar dacă tu consideri că nu ar avea motive să fie stresat, poate fi şi pentru că faci comparaţie între responsabilităţile lui şi cele ale unui adult. Pe de altă parte, un adult se pregăteşte treptat pentru aceste griji, fiind normal ca un copil de 9 ani să ia în serios tot ceea ce i se întâmplă. Aminteşte-ţi cum şi tu, în copilărie, erai copleşită de sarcinile de la şcoala şi de cele din restul timpului. Dacă analizezi programul zilnic al unui copil, constaţi că uneori are tot atât timp liber cât un adult, iar asta nu este tocmai normal. La această vârstă, se luptă cu dorinţa de a demonstra de ce sunt capabili, în timp ce acumulează în permanenţă informaţii, iar asta poate reprezenta o presiune destul de mare. Important este să nu îl îngrijorezi şi mai tare, ci să-i arăţi partea distractivă şi utilitatea acestor eforturi, iar asta nu o poţi realiza dacă tu, la rândul tău, te plângi şi te arăţi îngrijorat în legatură cu tot ceea ce faci.
Un alt motiv de stres al copiilor aflaţi la această vârstă este că devin mai conştienţi de pericolele lumii în care trăiesc, de la crime până la hazarde naturale, pot avea şi teama în legatură cu dispariţia persoanelor dragi sau legat de problemele de sănătate.copil si parinte afectuos Pentru a face faţă tuturor provocărilor, este important să aibă capacitatea, în primul rând fizică, iar asta se întâmplă doar dacă se odihneşte suficient şi are o alimentaţie sănătoasă. Ca părinte, trebuie să te asiguri că nu se suprasolicită, că nu adoarme târziu noaptea şi că are energia necesară pentru sarcinile zilnice.
Datorită curiozităţii specifice vârstei, poţi profita pentru a lega o relaţie frumoasă cu copilul tău. Poţi învăţa alături de el, poţi să-i împărtăşeşti din experienţele şi cunoştinţele proprii. Descoperind lumea cu el, deveniţi în primul rând prieteni şi eviţi ca el să te perceapă arogant sau cu o atitudine superioară.

Cea mai importantă întrebare, atunci când te afli în faţa unei situaţii în care nu ştii cum să reacţionezi, este: „Ce simte copilul meu în legătură cu această problemă?".

Articolul urmator
Cum influențează cititul creierul copilului
Cum influențează cititul creierul copilului

Noutăți de la Qbebe

Înscrie-te la newsletter-ul Qbebe și primești ultimele noutăți.

Va rugam sa completati campurile necesare.

    Alte articole care te-ar putea interesa

    Cum mi-am convins copilul să se spele pe dinți în fiecare zi. Am folosit psihologia inversă!
    Cum mi-am convins copilul să se spele pe dinți în fiecare zi. Am folosit psihologia inversă!

    Știți deja că cei mici nu se spală pe dinți din proprie inițiativă - cel puțin, nu în general. De obicei, trebuie ca părintele să insiste și uneori, pur și simplu nu...

    Psihologia online-ului: ce semne de punctuaţie nu trebuie să pui în mesaje
    Psihologia online-ului: ce semne de punctuaţie nu trebuie să pui în mesaje

    Punctul de la sfârşitul mesajelor este neprietenos şi impersonal, au descoperit cercetătorii. Este corect, conform normelor gramaticale dar greşit, conform normelor psihologice.

    Cât de mult contează primii 3 ani din viața copilului?
    Cât de mult contează primii 3 ani din viața copilului?

    Știm cu toții că există copii „cuminți” și copii „obraznici”. Cel puțin, așa le spunem noi în limbaj popular. E prea complicat și în plus, nu are...

    Am aflat că soțul meu îi dă copilului nostru de 5 ani melatonină pe ascuns
    Am aflat că soțul meu îi dă copilului nostru de 5 ani melatonină pe ascuns

    O femeie află că soțul îi dă, pe ascuns, fetiței lor medicamente care să o ajute să doarmă. Profund dezamăgită, aceasta cere părerea internauților și primește sfaturi din...

    Un copil de 12 ani s-a vaccinat împotriva voinței tatălui său. Justiția i-a dat dreptate copilului
    Un copil de 12 ani s-a vaccinat împotriva voinței tatălui său. Justiția i-a dat dreptate copilului

    Un copil de 12 ani din Olanda a solicitat ajutorul autorităților când tatăl lui s-a opus vaccinării lui împotriva Covid-19. Legea olandeză prevede că minorii se pot vaccina...

    5 motive pentru care este bine să ai un jurnal în primii ani de viață ai copilului
    5 motive pentru care este bine să ai un jurnal în primii ani de viață ai copilului

    Unul din cele mai frumoase cadouri de suflet pe care copiii le pot primi la maturitate de la părinții lor este un jurnal în care aceștia au scris toate gândurile, emoțiile,...

    Greutatea mamei și a copilului în primii ani de viață determină sănătatea vieții de adult
    Greutatea mamei și a copilului în primii ani de viață determină sănătatea vieții de adult

    Prin studii recente a fost adus în atenție următorul fapt: un stil de viață sănătos, dar și menținerea unui indice al masei corporale normal al mamelor în perioada...

    Părinții au decis: vârsta de 8 ani este cea mai dificilă perioadă din dezvoltarea copilului
    Părinții au decis: vârsta de 8 ani este cea mai dificilă perioadă din dezvoltarea copilului

    Fiecare perioadă din dezvoltarea copilului vine cu multe provocări, însă un sondaj de opinie recent arată că vârsta de 8 ani este cea mai dificilă.

    © 2024 Qbebe