Există nenumărate cercetări care arată că bătaia are efecte negative profunde asupra copilului. Îl rănește atât din punct de vedere fizic cât și emoțional. Este o confruntare inegală, în care adultul face uz de forța sa, pentru a produce frică, ca și cum nu ar avea argumente raționale, ci s-a descurca doar folosind violența. În plus, pe termen lung, bătaia nici măcar nu este eficientă. Și, chiar dacă ar reuși să schimbe unele comportamente, costul ar fi mult prea mare, pentru că produce daune greu de estimat și de reparat în viața copilului. Părinții nu trebuie să-și lovească copiii sub nici un pretext, arată Academia Americană de Pediatrie, în numele a 67.000 de medici, care avertizează asupra efectelor negative ale bătăii, precum frica și umilirea copilului. „Una dintre cele mai importante relații existente este cea dintre părinți și copiii lor și este natural să eliminăm violența și teama din această legătură care trebuie să se bazeze pe iubire.", arată Robert D. Sege, pediatru la Tufts Medical Center and the Floating Hospital for Children in Boston. Efectele pe termen lung ale bătăii pot fi dramatice.
1. Bătaia afectează stima de sine și sănătatea mintală a copiilor
Un studiu realizat pe mai mult de 160.000 de copii, pe parcursul a 50 de ani, a arătat că bătaia este asociată cu o serie de efecte negative, precum stimă de sine scăzută și afectarea sănătății mintale. "Modul în care părinții își tratează copiii are un efect major asupra dezvoltării acestora pe termen lung.", arată cercetătorii de la Universitatea din Missouri. Unele studii au arătat că, la circa 7% dintre adulți, probleme de sănătate mentală precum depresia, bulimia, tulburările de personalitate și unele dizabilități intelectuale sunt corelate cu pedepsele fizice pe care le-au primit în copilărie. "Mesajul pe care copiii îl primesc atunci când îi lovești este acela că sunt lipsiți de valoare, nefolositori, nedoriți sau neiubiți. În plus, se simt mereu amenințați, iar această stare de amenințare permanentă va avea efecte importante asupra sănătății mentale mai târziu.", arată Lynn Soh, psiholog principal la Psychosocial Trauma Support Service, din America. Încrederea scăzută în sine îi va aduce copilului dificultăți de adaptare în mediul școlar și în societate, acestea având ecou și mai târziu, în viața sa de adult, în integrarea la locul de muncă și în relațiile sale. "Stima de sine scăzută poate afecta situația școlară a copilului, performanța sa academică. Copilul poate avea dificultăți de concentrare, ca urmare a stării de tensiune și anxietate induse de bătaia repetată, astfel încât succesul său școlar va fi afectat.". Alte studii arată că bătaia poate determina chiar modificări structurale la nivelul creierului, diminuând materia cenușie în anumite zone.2. Bătaia te transformă într-un adult agresiv
Mesajul pe care copiii îl internalizează atunci când unt loviți este că violența reprezintă un comportament acceptabil în anumite situații sociale. Părinții modelează comportamentul copiilor după propriul lor exemplu. Atunci când sunt bătuți de părinți, copiii învață că lucrurile se rezolvă folosind violența, că este în regulă să răspunzi cu furie la diferite provocări. Acest lucru conduce la purtare agresivă față de alte persoane, atât pe parcursul copilăriei, cât și mai târziu, ca adult. Copiii își pierd încrederea în părinți și își construiesc o carapace pentru a se proteja, iar reactivitatea lor crește. În relație cu ceilalți, ei vor cultiva așteptări agresive, fiind gata să folosească primii violența, înainte de a fi din nou răniți. Un alt mesaj pe care copilul îl primește este că a lovi pe cineva mai mic și mai slab este o manieră acceptabilă pentru a obține ceea ce dorești de la el. De aceea, părinții care își lovesc copiii nu trebuie să fie surprinși când află de la școală că aceștia îi agresează pe cei mai mici ca ei, nici nu trebuie să se mire, mai târziu, că fiul lor, acum adult, a ajuns să-și lovească soția și copiii. Să nu uităm că granița între o persoană care lovește din furie și un abuzator este foarte ușor de trecut.
3. Bătaia poate distruge relații
Bătaia are un efect negativ foarte important pe termen lung: minează relația dintre părinți și copii. Copilul începe să mintă și să se ferească de părinte, iar, în timp, conexiunea și încrederea sunt distruse. Studiile arată că, cu cât bătaia este mai frecventă, cu atât copiii devin mai sfidători față de părinți și față de orice autoritate, iar capacitatea lor de a empatiza cu alte persoane și de a internaliza norme morale scade. Ca adulți, aceștia pot ajunge să-și respingă complet părinții ori să păstreze cu ei relații foarte reci și formale. Unii părinți consideră că teama și respectul sunt echivalente, dar nu este așa. Frica îl transformă pe copil, îi afectează sănătatea psihică și relațională și îl îndepărtează de persoana care provoacă această stare. Respectul construiește relații puternice și sănătoase, care se bazează pe apreciere și admirație și care ajută copilul să devină un adult echilibrat. Copilul care este pedepsit prin bătaie are mai puține abilități și resurse emoționale pentru a face față unor situații dificile, astfel încât adesea alege calea cea mai simplă, deprinsă de la părinți, a violenței față de ceilalți.Bătaia nu este eficientă în schimbarea comportamentelor pe termen lung
Mulți părinți consideră bătaia o metodă eficientă de disciplinare, pentru că îi ajută să stopeze anumite comportamente și să obțină ascultare din partea copiilor. În realitate, este vorba de comportamente imediate, pe care copilul le întrerupe, pentru o perioadaă mai lungă sau mai scurtă, de frica pedepsei fizice. Dar bătaia nu modelează comportamente pozitive pe termen lung, nici nu schimbă cu adevărat purtarea copilului. Copilul care oprește o anumită comportare de frică nu înțelege cu adevărat unde a greșit, nici nu se simte prost pentru ce a făcut. Condiționarea copilului prin pedeapsă nu funcționează niciodată pe termen lung. Este mult mai eficient să modelezi comportamentul copilului prin responsabilizare și înțelegerea consecințelor faptelor sale. Acest lucru permite copilului să simtă că are controlul asupra a ceea ce se întâmplă și asupra propriilor alegeri.
Cât despre părinte, acesta se va simți mult mai competent atunci când găsește strategii mature, non-abuzive și inteligente de a determina copilul să se comporte cum se cuvine.
Surse: https://playfulnotes.com; https://www.nytimes.com; https://www.psychologytoday.com; https://www.healthxchange.sg